Șoc imobiliar! Chișinăul, printre cele mai scumpe capitale din Europa la ipotecă

13 Nov. 2025, 10:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Nov. 2025, 10:18 // Actual //  Ursu Victor

Chișinăul este printre cele mai scumpe orașe cu privire la costul creditului ipotecar. Potrivit analizei realizate pe baza ofertelor băncilor și a prețurilor medii ale apartamentelor de 50 m²,  salariul mediu consumă rata lunară a unui credit pe 25 de ani în fiecare capitală.

Potrivit datelor, Chișinăul este una dintre capitalele unde povara ratei este extrem de mare și ajunge la 78% din salariul mediu, în timp ce prețul unui apartament este de circa 75 500 de euro, iar costul total al creditului urcă la 144 300 de euro. Dobânda fixă este de 8,10%, una dintre cele mai mari din Europa.

Prin comparație, Bucureștiul stă ceva mai bine, dar rămâne tot în zona roșie. Capitala României are un preț mediu de 100 000  de euru, costul final cu credit ajunge la 172 200 de euro, dobânda este de 5,55%, iar rata lunară consumă 48% din salariul mediu – încă un nivel ridicat la scara UE.

La polul opus se află capitale precum Madrid și Roma, unde accesul la o locuință este considerabil mai ușor. În Madrid, rata reprezintă doar 42% din salariu, cu o dobândă de 3,50%, iar în Roma – 38%, cu dobândă de 3,33%. Prețurile sunt comparabile sau chiar mai mici decât în capitalele est-europene.

Situația devine dramatică în orașe precum Amsterdam, Berlin, Londra și Paris, unde costurile imobiliare sunt împinse la extreme. La Londra, unde un apartament mediu atinge 495 000 de euro, costul final al creditului sare la 799 650 de euro, iar rata lunară înghite 68% din salariu. La Paris, un apartament de două camere costă deja 535 000 de euro, iar rata consumă aproape 70% din venitul lunar al unui angajat.

Țările din Europa Centrală confirmă același trend al poverii ridicate: la Praga, rata ipotecară reprezintă 97% din salariu, unul dintre cele mai mari procente din regiune, în timp ce la Varșovia se ajunge la 82%. Budapesta, deși are prețuri mai mici, înregistrează o povară de 72% din venit.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Sept. 2026, 16:45
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Sept. 2026, 16:45 // Actual //  Grîu Tatiana

Trei dintre cele mai mari șase rafinării rusești care produc motorină și-au redus semnificativ producția sau și-au oprit complet activitatea în luna septembrie, după ce au fost avariate în urma atacurilor cu drone ucrainene, relatează Reuters.

Potrivit calculelor agenției, bazate pe date furnizate de participanți de pe piața petrolieră, rafinăriile din Omsk, Kirishi („Kinef”), Volgograd, Perm, NORSI („Nijegorodnefteorgsintez”) și Taneco din Nijnekamsk asigură împreună aproximativ jumătate din producția de motorină a Rusiei.

Situația este deosebit de gravă la unele dintre aceste unități. Sursele Reuters susțin că rafinăria „Kinef” din Kirishi a oprit complet producția, în timp ce rafinăriile din Volgograd și NORSI funcționează la aproximativ un sfert din capacitatea lor proiectată. În consecință, producția de motorină la aceste combinate este de câteva ori mai mică decât în condiții normale.

Și rafinăria Taneco a fost vizată duminică de un atac cu drone. Sursele citate de Reuters au precizat însă că este încă prea devreme pentru a evalua amploarea pagubelor și impactul asupra producției.

Problemele de aprovizionare cu motorină din Rusia au ajuns recent și în centrul declarațiilor președintelui american Donald Trump. Pe 13 septembrie, acesta i-a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea contribuie la penuria de motorină și la creșterea prețurilor la nivel mondial.

Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, în primele opt luni ale acestui an, o rafinărie rusească a fost lovită cu succes, în medie, o dată la fiecare trei zile.

Atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești au redus producția de carburanți și au determinat Moscova să introducă restricții asupra exporturilor de benzină, motorină și combustibil pentru aviație.

Înaintea introducerii restricțiilor, exporturile rusești de motorină coborâseră sub un milion de tone în luna iunie, potrivit estimărilor traderilor. Dacă sunt incluse și produsele de motorină de calitate inferioară, volumul total al exporturilor a fost de aproximativ 1,8 milioane de tone. Prin comparație, în urmă cu un an, când rafinăriile rusești funcționau normal, exporturile de motorină ajungeau la aproximativ 2,5 milioane de tone pe lună, iar împreună cu motorina de calitate inferioară ajungeau la 3,3–3,4 milioane de tone lunar. Datele LSEG arată că Turcia și Brazilia au fost printre principalii cumpărători ai motorinei rusești în ultimele luni.