Chișinăul, aeroportul străinilor! 70% dintre pasageri nu sunt moldoveni

Aproximativ 70% dintre cei care au călătorit spre și dinspre Republica Moldova în 2024 și în prima jumătate a anului 2025 au avut cetățenie străină, potrivit datelor furnizate de Poliția de Frontieră și publicate de BoardingPass.ro.

În 2024, 2.938.550 de pasageri străini au tranzitat aeroportul din Chișinău, în timp ce numărul moldovenilor care au călătorit cu avionul a fost de 1.371.547. Cei mai numeroși pasageri au fost cetățenii ucraineni, în total 1.161.695 de persoane, urmați de români, în număr de 930.725. Pe pozițiile următoare s-au aflat rușii, cu 132.219 pasageri, israelienii, cu 126.813, și italienii, cu 90.027. Tot în 2024, 66.157 de cetățeni americani au intrat sau au ieșit din Republica Moldova pe calea aerului. Un număr notabil l-au reprezentat și cetățenii azeri, armeni, uzbeci, georgieni și kazahi, iar 3.248 de călători au utilizat pașapoarte ONU.

Tendința s-a accentuat în 2025. În primele șase luni ale anului, 71,9% dintre pasagerii aeroportului „Eugen Doga” au fost străini. Poliția de Frontieră a înregistrat 2.557.415 pasageri în această perioadă, dintre care 716.300 moldoveni și 1.841.115 cetățeni străini. Și în 2025, ucrainenii au fost cei mai numeroși, cu 762.850 de pasageri, urmați de români, în număr de 598.314. Pe lista celor mai prezenți se află și cetățenii ruși, israelieni și italieni.

Un aspect semnificativ este acela că, în primele șase luni ale anului 2025, numărul cetățenilor ucraineni care au zburat spre sau dinspre Chișinău a depășit numărul moldovenilor. În total, aeroportul a înregistrat 2,5 milioane de pasageri în primul semestru al anului 2025, cu 49,2% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pasageri #Aeroport #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.