Europa a plătit Rusiei mai mult decât a oferit Ucrainei de la începutul invaziei, iar această situație reprezintă „o rușine”, a declarat ministra de externe a Suediei, Maria Malmer Stenergard, în cadrul reuniunii Consiliului UE pentru Afaceri Externe, relatează European Pravda.
„Este o rușine”, Europa a finanța Rusia cu 124 de miliarde mai mult decât a ajutat Ucraina
Potrivit ei, de la începutul războiului, statele europene au acordat Kievului 187 de miliarde de euro sub formă de asistență, în timp ce importurile de petrol și gaze rusești au însumat 201 miliarde de euro. Dacă se includ și alte mărfuri, totalul plăților către Moscova ajunge la 311 miliarde de euro.
„Asta înseamnă o susținere negativă a Ucrainei de 124 de miliarde de euro. Este pur și simplu un mare păcat”, a afirmat șefa diplomației suedeze, prezentând jurnaliștilor un grafic cu datele respective. Ea a subliniat că fără creșterea ajutorului pentru Kiev și intensificarea presiunilor asupra Moscovei, nu poate exista o discuție realistă despre pace.
Stenergard a numit utilizarea activelor rusești înghețate o soluție „foarte bună” și a insistat ca aceasta să devină baza unui mecanism financiar durabil.
Într-un interviu acordat Politico, ministra suedeză a atras atenția și asupra dezechilibrelor din interiorul NATO. Țările nordice și baltice — cu o populație totală sub 30 de milioane de oameni — oferă în prezent o treime din întreaga asistență militară pentru Ucraina, deși populația aliată a NATO se apropie de un miliard.
„Acest lucru spune multe despre ce fac statele nordice, dar și mai multe despre ceea ce nu fac alții”, a declarat Stenergard.
Politico notează că Danemarca a contribuit cu 10 miliarde de euro (aprox. 3% din PIB), Spania cu 1,5 miliarde (0,2% din PIB), iar Ungaria cu mai puțin de 0,04% din PIB. Alte state mari — precum Germania, Marea Britanie, Polonia, Franța și Țările de Jos — furnizează sprijin substanțial, însă, în raport cu dimensiunea economiilor lor, contribuțiile rămân sub nivelul danez.
Bruxellesul caută soluții pentru finanțare
Comisia Europeană a transmis recent statelor membre trei opțiuni de sprijin financiar pe termen lung pentru Ucraina: două implică majorarea contribuțiilor naționale, iar a treia — considerată de Stenergard singura „cu adevărat fiabilă” — prevede folosirea celor aproximativ 170 de miliarde de euro în active rusești înghețate în Belgia.
Cu toate acestea, Belgia refuză deocamdată să transfere controlul asupra activelor depozitate în sistemul Euroclear, argumentând că nu poate suporta singură riscurile juridice. Șefa diplomației suedeze a declarat că Stockholmul este pregătit să caute soluții de garantare — fie prin bugetul UE, fie prin mecanisme bilaterale — pentru a debloca fondurile destinate Ucrainei.