Schimbare epocală la BNM! Președintele capătă rol-cheie în numirea conducerii. Mandate reduse și criterii fără milă

24 Nov. 2025, 12:37
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2025, 12:37 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Noua lege privind BNM rescrie arhitectura de putere a băncii centrale. Astfel, conducerea va fi numită după criterii mult mai dure, mandatele se scurtează, iar Președintele țării primește un rol-cheie în aprobarea sau blocarea revocărilor, potrivit unui proeict de lege.

Proiectul prevede schimbări majore la structura Consiliului de supraveghere: acesta va avea cinci membri externi (nesalariți ai BNM), în loc de patru, iar viceguvernatorul nu va mai face parte din Consiliu. De asemenea, sunt introduse proceduri extinse de consultare obligatorie a Consiliului de supraveghere pentru toate candidaturile la funcțiile de conducere – o noutate menită să crească transparența și profesionalismul selecțiilor.

Calificările necesare pentru membrii Consiliului de supraveghere sunt înăsprite: candidații trebuie să aibă cel puțin 10 ani de experiență în raportare financiară, audit, managementul riscului, securitate cibernetică sau domenii academice conexe, dintre care minimum cinci ani în poziții manageriale.

Mandatul membrilor Consiliului de supraveghere (care nu fac parte din Comitetul executiv) se reduce de la 7 la 5 ani, pentru a evita suprapunerile între ciclurile instituționale. Membrii Comitetului executiv vor avea mandate de 7 ani.

Pentru prima dată, proiectul introduce proceduri clare și garantate pentru revocarea membrilor conducerii BNM. Orice persoană vizată are dreptul la audiere prealabilă, fiind informată în detaliu cu cinci zile înainte despre motivele revocării. Parlamentul poate propune revocarea, dar decizia finală aparține Președintelui Republicii Moldova, în termen de 30 de zile – ceea ce reprezintă un mecanism de tip „dublu veto”.

Actele de revocare pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău, care va examina cauza în maximum trei luni.

Consiliul de supraveghere capătă noi atribuții, printre care adoptarea politicii de gestionare a riscurilor și a politicii de conformitate. De asemenea, acesta va emite avize privind adecvarea candidaților propuși la funcțiile de conducere ale BNM.

Deciziile importante, inclusiv cele privind salarizarea conducerii BNM sau aprobarea devizului de cheltuieli, vor fi adoptate cu majoritate simplă, nu cu o majoritate calificată ca în prezent.

Proiectul introduce și o regulă nouă: o ședință anuală a Consiliului va fi prezidată obligatoriu de un membru extern (care nu este parte din Comitetul executiv), dedicată exclusiv analizei raportului anual de supraveghere.

Proiectul modifică și regimul rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale. Se elimină opțiunea constituirii rezervelor prin „reținere de numerar”, iar penalitatea aplicată băncilor care nu respectă cerințele va fi recalculată la un nivel mai apropiat de practicile UE: dobânda penalizatoare va fi egală cu dublul ratei facilității de creditare overnight. Această prevedere va intra în vigoare la 16 martie 2025.

Un alt element important al proiectului îl reprezintă modificarea regimului rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale. Este eliminată opțiunea de a menține rezervele prin numerar în casierii, pentru a alinia legislația la practicile internaționale. În plus, penalitatea pentru neconformarea cu cerințele va fi reconfigurată: dobânda aplicată deficitului de rezerve va fi egală cu dublul ratei facilității de creditare overnight, o formulă considerată suficient de stimulativă fără a crea distorsiuni pe piața interbancară. Noile reguli privind rezervele obligatorii vor intra în vigoare la 16 martie 2025.

Proiectul este compatibil cu principiile UE privind independența băncilor centrale și că reprezintă o etapă necesară în parcursul de preaderare al Moldovei. De asemenea, măsurile sunt agreate cu FMI și nu implică costuri bugetare.

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!