De ce Bitcoin nu poate fi un mijloc de plată eficient? 3 motive principale

Bitcoin, cea mai veche și în același timp cea mai cunoscută criptomondă, începe să fie criticată inclusiv de adepții acestui sistem. Potrivit lor, moneda digitală are defecte destul de mari. Chiar și cel mai fluturat atribut, al anonimității plății sau deținerii, de fapt cam dispare. Lasă urme care pot fi mai apoi reconstituite. Între timp chiar și pentru acest sistem considerat de monede descentralizate, care este însă în sine un sistem de plăți și oportunitate de speculații, apar alternative mult mai viabile la Bitcoin. Astazi, s-a depreciat cu 10%, după ce autoritățile din provincia chineză Sichuan au interzis minarea criptomonedei.

Cu toate că acest sistem este considerat antiinflaționist, anonim, independent de politica monetară se dovedește a fi plin de erori, unele constructive, altele din perspectivă practică. Prima, cea arhicunoscută, este trăsătura energofagă– Bitcoin consumă cantități uriașe de energie. Minarea presupune cantități uriașe de energie, iar ca efect impactul asupra mediul este devastator, scrie Digi24.

Minerii de cripto folosesc calculatoare special construite pentru a rezolva ecuații matematice complexe care ajută tranzacționarea cu monede. Minerii sunt recompensați pentru eforturile lor, fiind plătiți în criptomonedă. Cu toate acestea, întregul proces necesită multă energie și poate consuma mai mult decât țări întregi, cum ar fi Finlanda și Elveția, conform unui studiu Cambridge.

Pe de altă parte, Ethereum – a doua cea mai mare criptomonedă privită uneori ca o alternativă la Bitcoin – vine cu o altă metodă de exploatare care necesită mai puțină energie, arată o analiză CNBC. Aceasta utilizează un alt mecanism al validării în rețea. În cele din urmă, ar trebui să elimine necesitatea unor cantități mari de putere de calcul necesare pentru validarea tranzacțiilor, iar cei din spatele Ethereum susțin că va consuma cu 99% mai puțină energie decât sistemul cunoscut. Cu toate acestea încă e departe de așa ceva.

Un alt defect, care abia iese la iveală, este trasabilitatea. La începutul acestei luni, autoritățile de securitate cibernetică din statele unite au anunțat că au reușit să recupereze 2,3 milioane de dolari din despăgubirea de 4,4 milioane plătită de Colonial Pipeline hackerilor care au blocat sistemul. Au fost plăți făcute în Bitcoin, ceea ce înseamnă că au putut urmări tranzacții.

FBI a declarat că agenții săi au putut identifica un portofel de monedă virtuală pe care hackerii l-au folosit pentru a colecta plata. Se dovedește că cei care folosesc intens Bitcoin și mai ales dacă e folosit pentru a obține bunuri și servicii reale, identificarea devine posibilă. Există alte criptomonede care încearcă să remedieze acest lucru și să ofere mai mult anonimat. Monero și Zcash ar fi în această categorie.

Marea eroare și de fapt existențială este că nu e un sistem viabil de plată. Nu funcționează bine ca monedă. În teorie, Bitcoin trebuia să ofere un mediu de schimb anonim și eficient, dar nu a funcționat. E „lent și greoi” într-o lume în care vitează e cerința principală. În plus este extrem de volatil. O fluctuație de 30% într-un interval de nici 24 de ore reprezintă îi taie orice șansă la a deveni mijloc de plată eficient. Și cu astfel de defecte, rămâne de fapt doar un pseudoactiv de speculație, în care unii câștigă, iar alții pierd.

#motive #mijloc eficient de plata #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.