De ce Bitcoin nu poate fi un mijloc de plată eficient? 3 motive principale

Bitcoin, cea mai veche și în același timp cea mai cunoscută criptomondă, începe să fie criticată inclusiv de adepții acestui sistem. Potrivit lor, moneda digitală are defecte destul de mari. Chiar și cel mai fluturat atribut, al anonimității plății sau deținerii, de fapt cam dispare. Lasă urme care pot fi mai apoi reconstituite. Între timp chiar și pentru acest sistem considerat de monede descentralizate, care este însă în sine un sistem de plăți și oportunitate de speculații, apar alternative mult mai viabile la Bitcoin. Astazi, s-a depreciat cu 10%, după ce autoritățile din provincia chineză Sichuan au interzis minarea criptomonedei.

Cu toate că acest sistem este considerat antiinflaționist, anonim, independent de politica monetară se dovedește a fi plin de erori, unele constructive, altele din perspectivă practică. Prima, cea arhicunoscută, este trăsătura energofagă– Bitcoin consumă cantități uriașe de energie. Minarea presupune cantități uriașe de energie, iar ca efect impactul asupra mediul este devastator, scrie Digi24.

Minerii de cripto folosesc calculatoare special construite pentru a rezolva ecuații matematice complexe care ajută tranzacționarea cu monede. Minerii sunt recompensați pentru eforturile lor, fiind plătiți în criptomonedă. Cu toate acestea, întregul proces necesită multă energie și poate consuma mai mult decât țări întregi, cum ar fi Finlanda și Elveția, conform unui studiu Cambridge.

Pe de altă parte, Ethereum – a doua cea mai mare criptomonedă privită uneori ca o alternativă la Bitcoin – vine cu o altă metodă de exploatare care necesită mai puțină energie, arată o analiză CNBC. Aceasta utilizează un alt mecanism al validării în rețea. În cele din urmă, ar trebui să elimine necesitatea unor cantități mari de putere de calcul necesare pentru validarea tranzacțiilor, iar cei din spatele Ethereum susțin că va consuma cu 99% mai puțină energie decât sistemul cunoscut. Cu toate acestea încă e departe de așa ceva.

Un alt defect, care abia iese la iveală, este trasabilitatea. La începutul acestei luni, autoritățile de securitate cibernetică din statele unite au anunțat că au reușit să recupereze 2,3 milioane de dolari din despăgubirea de 4,4 milioane plătită de Colonial Pipeline hackerilor care au blocat sistemul. Au fost plăți făcute în Bitcoin, ceea ce înseamnă că au putut urmări tranzacții.

FBI a declarat că agenții săi au putut identifica un portofel de monedă virtuală pe care hackerii l-au folosit pentru a colecta plata. Se dovedește că cei care folosesc intens Bitcoin și mai ales dacă e folosit pentru a obține bunuri și servicii reale, identificarea devine posibilă. Există alte criptomonede care încearcă să remedieze acest lucru și să ofere mai mult anonimat. Monero și Zcash ar fi în această categorie.

Marea eroare și de fapt existențială este că nu e un sistem viabil de plată. Nu funcționează bine ca monedă. În teorie, Bitcoin trebuia să ofere un mediu de schimb anonim și eficient, dar nu a funcționat. E „lent și greoi” într-o lume în care vitează e cerința principală. În plus este extrem de volatil. O fluctuație de 30% într-un interval de nici 24 de ore reprezintă îi taie orice șansă la a deveni mijloc de plată eficient. Și cu astfel de defecte, rămâne de fapt doar un pseudoactiv de speculație, în care unii câștigă, iar alții pierd.

#motive #mijloc eficient de plata #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.