Porumbul, la pământ! Exporturile s-au prăbușit cu până la 70%

14 Dec. 2025, 10:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
14 Dec. 2025, 10:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au debutat slab și se mențin cu mult sub media ultimilor cinci ani, conturând perspectiva unui sezon modest atât din punct de vedere al volumelor, cât și al veniturilor. Concluziile apar în analiza economistului Iurie Rija, realizată pentru perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 50,5 mii tone de porumb, un volum ușor mai mare decât în aceeași perioadă din 2024 (40,7 mii tone), dar cu 65–70% mai mic comparativ cu sezoanele anterioare. Prin comparație, în perioada iulie–noiembrie 2023 exporturile au depășit 161 mii tone, iar în 2021 au atins aproape 283 mii tone, un nivel record pentru sector.

Economistul subliniază că această evoluție nu reflectă încă întregul potențial al sezonului. Recoltarea porumbului nu a fost finalizată în totalitate, întrucât în mai multe regiuni agricultorii au prioritizat floarea-soarelui, iar o parte semnificativă a porumbului a rămas pe câmpuri. Volumele destinate exportului ar putea crește în lunile următoare, pe măsură ce marfa va intra efectiv pe piață.

Din punct de vedere al prețurilor, situația este mai stabilă. În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu de export a fost de 4,06 lei/kg, ușor peste nivelul din 2024 și cu 23% mai mare decât în 2023. Acest nivel de preț ar putea stimula reluarea exporturilor odată cu creșterea ofertei.

În termeni valorici, exporturile de porumb au generat circa 205 milioane lei, în creștere față de 163 milioane lei în aceeași perioadă din 2024. Totuși, valoarea rămâne departe de performanțele istorice: în perioada iulie–noiembrie 2021, exporturile de porumb aduceau peste 1,24 miliarde lei, iar în anii 2022 și 2023 încasările au depășit constant 500 milioane lei.

Structura exportatorilor indică o concentrare ridicată. Compania „RUSAGRO-PRIM” SRL a realizat 31% din exporturile totale, cu 15,7 mii tone, fiind urmată de GLOBAL FARMING INTERNATIONAL și DEMIR AGRO. Primele trei companii au asigurat peste 56% din exporturile naționale de porumb în perioada analizată.

În ceea ce privește destinațiile, Grecia și Turcia domină clasamentul, cu volume aproape egale – circa 12,4 mii tone fiecare. Turcia se remarcă și printr-un preț mediu mai ridicat, de 4,44 lei/kg, confirmând rolul său de barometru regional pentru piața cerealelor. România ocupă poziția a treia, iar alte piețe, precum Liban, Serbia sau Cipru, au un rol mai degrabă de diversificare.

Rija spune că exporturile de porumb pornesc lent în sezonul 2025–2026, cu volume mult sub anii de vârf. Chiar dacă prețurile oferă un anumit sprijin, nivelul scăzut al producției și ritmul lent al livrărilor fac puțin probabilă o revenire rapidă la performanțele financiare din perioada 2021–2023 .

09 Oct. 2026, 13:29
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
09 Oct. 2026, 13:29 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Sistemul financiar al Republicii Moldova este dominat aproape în totalitate de bănci, în timp ce companiile de asigurări dețin o cotă infimă din activele cumulate ale celor două sectoare. Din fiecare 100 de lei aflați în bilanțurile băncilor și asigurătorilor, doar 3 lei revin companiilor de asigurări, arată o analiză a economistului Vladimir Dolghi.

Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, la sfârșitul anului 2025, activele băncilor au ajuns la 189,9 miliarde de lei, în timp ce asigurătorii administrau active de numai 5,9 miliarde de lei. Astfel, ponderea sectorului asigurărilor reprezenta doar 3% din total, nivel care a rămas practic neschimbat în ultimii șase ani.

Economistul constată că, în 2019, asigurătorii dețineau 3,3% din activele cumulate, iar din 2020 până în prezent ponderea acestora a oscilat între 3% și 3,1%. La mijlocul anului 2026, indicatorul se situa tot la 3%.

În același timp, sectorul bancar s-a extins într-un ritm superior creșterii economiei. Activele băncilor au urcat de la echivalentul a 44% din Produsul Intern Brut în 2019 la 53,7% în 2025. În cazul companiilor de asigurări, creșterea a fost mult mai modestă, de la 1,5% la doar 1,7% din PIB.

Diferența devine și mai evidentă în comparație cu Uniunea Europeană. Potrivit calculelor realizate de Vladimir Dolghi pe baza datelor Eurostat, asigurătorii reprezintă aproximativ 17% din activele financiare cumulate ale băncilor și companiilor de asigurări din UE. În România, ponderea este de 5%, iar în Bulgaria de 5,6%.

Republica Moldova, cu numai 3%, se situează la nivelul celor mai mici ponderi înregistrate în Uniunea Europeană, fiind comparabilă cu Lituania, unde indicatorul este de 2,8%, și Estonia, cu 3,5%.

Autorul precizează că există o diferență metodologică între indicatorii comparați. În cazul Republicii Moldova sunt utilizate activele totale, iar în cazul statelor europene, activele financiare. Totuși, eliminarea activelor nefinanciare ale băncilor moldovenești ar majora ponderea asigurătorilor doar de la 3% la 3,1%, fără să schimbe semnificativ concluzia.

Vladimir Dolghi subliniază că și sistemul financiar european se bazează în mare măsură pe bănci. Potrivit Comisiei Europene, aproximativ 10.000 de miliarde de euro din economiile populației UE sunt păstrate în depozite bancare.

Cu toate acestea, Bruxellesul încearcă să consolideze rolul companiilor de asigurări ca investitori pe termen lung. Strategia europeană privind Uniunea economiilor și a investițiilor, prezentată în martie 2025, precum și revizuirea Directivei Solvabilitate II urmăresc stimularea investițiilor pe termen lung realizate de asigurători.

În opinia economistului, apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar trebui să însemne și o schimbare a rolului companiilor de asigurări în economie. Acestea ar urma să devină nu doar instituții care acoperă riscurile populației și ale întreprinderilor, ci și investitori capabili să mobilizeze economiile și să contribuie la finanțarea economiei pe termen lung.