Porumbul, la pământ! Exporturile s-au prăbușit cu până la 70%

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au debutat slab și se mențin cu mult sub media ultimilor cinci ani, conturând perspectiva unui sezon modest atât din punct de vedere al volumelor, cât și al veniturilor. Concluziile apar în analiza economistului Iurie Rija, realizată pentru perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 50,5 mii tone de porumb, un volum ușor mai mare decât în aceeași perioadă din 2024 (40,7 mii tone), dar cu 65–70% mai mic comparativ cu sezoanele anterioare. Prin comparație, în perioada iulie–noiembrie 2023 exporturile au depășit 161 mii tone, iar în 2021 au atins aproape 283 mii tone, un nivel record pentru sector.

Economistul subliniază că această evoluție nu reflectă încă întregul potențial al sezonului. Recoltarea porumbului nu a fost finalizată în totalitate, întrucât în mai multe regiuni agricultorii au prioritizat floarea-soarelui, iar o parte semnificativă a porumbului a rămas pe câmpuri. Volumele destinate exportului ar putea crește în lunile următoare, pe măsură ce marfa va intra efectiv pe piață.

Din punct de vedere al prețurilor, situația este mai stabilă. În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu de export a fost de 4,06 lei/kg, ușor peste nivelul din 2024 și cu 23% mai mare decât în 2023. Acest nivel de preț ar putea stimula reluarea exporturilor odată cu creșterea ofertei.

În termeni valorici, exporturile de porumb au generat circa 205 milioane lei, în creștere față de 163 milioane lei în aceeași perioadă din 2024. Totuși, valoarea rămâne departe de performanțele istorice: în perioada iulie–noiembrie 2021, exporturile de porumb aduceau peste 1,24 miliarde lei, iar în anii 2022 și 2023 încasările au depășit constant 500 milioane lei.

Structura exportatorilor indică o concentrare ridicată. Compania „RUSAGRO-PRIM” SRL a realizat 31% din exporturile totale, cu 15,7 mii tone, fiind urmată de GLOBAL FARMING INTERNATIONAL și DEMIR AGRO. Primele trei companii au asigurat peste 56% din exporturile naționale de porumb în perioada analizată.

În ceea ce privește destinațiile, Grecia și Turcia domină clasamentul, cu volume aproape egale – circa 12,4 mii tone fiecare. Turcia se remarcă și printr-un preț mediu mai ridicat, de 4,44 lei/kg, confirmând rolul său de barometru regional pentru piața cerealelor. România ocupă poziția a treia, iar alte piețe, precum Liban, Serbia sau Cipru, au un rol mai degrabă de diversificare.

Rija spune că exporturile de porumb pornesc lent în sezonul 2025–2026, cu volume mult sub anii de vârf. Chiar dacă prețurile oferă un anumit sprijin, nivelul scăzut al producției și ritmul lent al livrărilor fac puțin probabilă o revenire rapidă la performanțele financiare din perioada 2021–2023 .

#porumb #cadere #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O investigație realizată de RISE Moldova arată că un teren public oferit gratuit pentru construcția unui centru folcloric „Lăutarii” a fost utilizat în final pentru ridicarea unui complex rezidențial, iar beneficiarii locuințelor nu au legătură cu domeniul artistic.

Potrivit investigației, în 2007 Guvernul a alocat gratuit aproape 30 de ari de teren Asociației cultural-artistice „Lăutarii”, organizație condusă de dirijorul și actualul deputat Nicolae Botgros. Terenul, situat în apropierea Gării Feroviare din Chișinău, urma să fie folosit pentru construirea unui Centru internațional folcloric care să includă o școală lăutărească, studio de înregistrări, cramă-muzeu și spații hoteliere.

În 2016, asociația a semnat un contract de societate civilă cu compania Estate Invest Company, controlată de familia fostului deputat Iurie Dîrda, pentru realizarea proiectului. Ulterior, conceptul inițial a fost modificat, iar pe lângă spațiile socio-culturale au apărut și blocuri locative.

În 2019, Guvernul condus atunci de Pavel Filip a modificat hotărârea din 2007 și a permis explicit construcția de „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. După această decizie, proiectul a primit autorizațiile necesare și a fost dezvoltat sub denumirea Estate Art Residence, complex format din mai multe blocuri de locuințe.

Investigația arată că una dintre clădirile proiectului, prezentată inițial drept „centru socio-cultural”, este în realitate un bloc locativ cu șase etaje, împărțit în 20 de apartamente și două spații comerciale. Imobilul, cu o suprafață de aproape 1.500 de metri pătrați, a revenit integral Asociației „Lăutarii”.

Asociația a obținut dreptul de proprietate asupra clădirii în 2019 și a început să vândă apartamentele înainte de finalizarea construcției. Majoritatea tranzacțiilor au avut loc într-o singură lună, în ianuarie 2021. La acel moment, valoarea estimată a imobilului depășea 1,2 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 23 de milioane de lei.

Datele analizate de RISE Moldova arată că beneficiarii locuințelor nu au legătură cu orchestra „Lăutarii” sau cu domeniul artistic. Printre cumpărători se regăsesc contabili, militari, manageri sau directori de companii.

În plus, suma corespunzătoare valorii imobilelor nu apare integral în rapoartele financiare ale asociației depuse la Biroul Național de Statistică, deși în 2021 organizația a raportat venituri de peste 11 milioane de lei, mult peste anii precedenți.

#botgtos #afacere #imobiliare