Lovitură pentru fermieri. Grâul se ieftinește, rapița stagnează, doar floarea-soarelui mai ține piața

20 Dec. 2025, 10:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Dec. 2025, 10:27 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Piața cerealelor din Bazinul Mării Negre traversează o fază de evoluție laterală, cu accente clare de slăbiciune, iar grâul este cultura care reflectă cel mai fidel starea de suprasaturare a pieței globale, arată analiza economistului Iurie Rija.

În ultima lună, contractele futures pentru grâu pe bursa Euronext–MATIF s-au corectat de la 190 la 185 euro pe tonă, în timp ce majoritatea contractelor au înregistrat scăderi între 1,25% și 1,75%. Presiunea vine din combinația dintre așteptările privind recolte mai mari în mai multe regiuni-cheie și nivelurile ridicate ale stocurilor globale, care limitează orice tentativă de revenire a prețurilor pe termen scurt.

În regiunea Mării Negre, Ucraina continuă să influențeze negativ dinamica prețurilor. Activitatea comercială redusă, interesul slab al importatorilor și constrângerile logistice și energetice mențin grâul pe o traiectorie descendentă. În porturile din zona Odesa, grâul furajer este cotat la 209–216 dolari pe tonă CPT, iar în porturile dunărene la 208–214 dolari pe tonă CPT, niveluri în scădere cu până la 4 dolari pe tonă. În acest context, unele companii au suspendat temporar achizițiile, anticipând noi ajustări de preț.

Presiunea este amplificată de oferta agresivă a Rusiei la export și de competitivitatea tot mai mare a grâului argentinian, după reducerea taxelor la export. În paralel, Canada și Australia anticipează recolte abundente pentru 2026, menținând piața globală într-o stare de suprasaturare.

Efectele se resimt direct și în Republica Moldova. Grâul este singura cultură cerealieră care a înregistrat o scădere a prețurilor la export, de la 3,61 lei/kg în sezonul 2024/2025 la 3,55 lei/kg în sezonul 2025/2026. La nivel de gospodărie, prețurile au coborât la 3,15–3,30 lei/kg, cu 5 bani mai puțin față de luna noiembrie.

La Giurgiulești, grâul se tranzacționează la 3,45–3,50 lei/kg, în centru la circa 3,20 lei/kg, iar în nord la aproximativ 3,10 lei/kg. Stocurile interne rămân ridicate, iar cererea slabă, ceea ce limitează perspectivele de creștere a prețurilor. La export, grâul moldovenesc este cotat FOB Giurgiulești la 205–208 dolari pe tonă, deprecierea dolarului reducând suplimentar echivalentul în lei pentru fermieri.

Pe segmentul oleaginoaselor, rapița urmează aceeași dinamică laterală. Contractele MATIF pentru scadența februarie au coborât la 469 euro pe tonă, de la 485 euro. În Moldova, majoritatea fermierilor au vândut deja rapița la prețuri mai bune, iar stocurile rămase sunt limitate. Pentru sezonul 2025/2026, producția este estimată între 350 și 400 de mii de tone, pe fondul extinderii suprafețelor cultivate.

Spre deosebire de grâu, orzul a înregistrat o creștere de circa 20 de bani/kg față de noiembrie, ajungând la 3,80 lei/kg la Giurgiulești, pe fondul unei oferte interne limitate.

Porumbul rămâne una dintre cele mai stabile culturi, susținut de constrângerile de ofertă și de costurile ridicate de uscare, generate de umiditatea mare a recoltei. Prețurile au crescut cu circa 10 bani/kg, până la 3,60 lei/kg în port și 3,30 lei/kg în centru.

Piața florii-soarelui rămâne cea mai fermă din actualul sezon agricol. Prețurile sunt susținute de cotațiile ridicate ale uleiului la nivel internațional și de oferta mai redusă din Bazinul Mării Negre. În Moldova, floarea-soarelui se vinde între 10,20 și 10,65 lei/kg, fără semnale de scădere pe termen scurt.

În ansamblu, sezonul este considerat reușit pentru fermieri, însă analiza subliniază problemele structurale ale industriei de procesare, care nu și-a revenit nici pe jumătate față de anii de vârf.

Un capitol separat al analizei vizează transportul cerealelor. După un start promițător al sezonului, majorarea tarifelor feroviare cu 7% din octombrie a dus la prăbușirea ponderii transportului feroviar în exporturi, de la aproape 30% în vară la doar 5% în octombrie. Costurile indirecte și reorganizarea stațiilor au făcut ca, în multe cazuri, transportul feroviar să ajungă la paritate sau chiar peste costul rutier.

Potrivit economistului, în aceste condiții calea ferată își pierde rolul de instrument de optimizare a costurilor, iar orientarea tot mai mare către transportul rutier riscă să afecteze pe termen lung competitivitatea exporturilor agricole și prețurile obținute de fermieri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 12:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.