Bani aruncați pe apa sâmbetei de CAPCS: medicamente distruse de 3,5 milioane lei, datorii de 81,7 milioane lei

Nereguli în gestionarea banilor publici din sistemul de sănătate au fost constatate de Curtea de Conturi la Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate (CAPCS), în urma unui audit de conformitate pentru anii 2024–2025 (nouă luni).

Potrivit raportului, lipsa unor reglementări clare privind programele în sănătate a dus la neîncasarea unor venituri potențiale de 1,059 milioane de lei, aferente taxelor de achiziții care ar fi trebuit aplicate pentru 248 de contracte în valoare totală de 91,6 milioane de lei. În plus, insuficiența regulilor privind recalcularea taxelor în cazul modificării valorii contractelor a determinat încasarea neconformă a 377 de mii de lei.

Auditul mai arată că aplicarea neuniformă a taxelor de achiziții pe durata contractelor a generat alte venituri ratate de 534,1 mii de lei. Totodată, neaplicarea sancțiunilor pentru refuzul semnării contractelor de achiziții de către unele instituții medicale a dus la neîncasarea a încă 247,6 mii de lei.

Probleme grave au fost identificate și în aplicarea penalităților contractuale. Din cauza cadrului normativ neclar, CAPCS nu a aplicat penalități în valoare de 23,6 milioane de lei pentru întârzieri la plată, înregistrate în raport cu 75 de furnizori. În același timp, penalități în sumă de 6,8 milioane de lei au fost contabilizate neconform ca venituri proprii ale CAPCS, deși acestea ar fi trebuit redirecționate către beneficiarii finali.

La etapa de executare a contractelor, Curtea de Conturi a constatat întârzieri de până la 504 zile la achitarea bunurilor recepționate de către instituțiile medicale, cu datorii acumulate de 81,7 milioane de lei. De asemenea, alocarea tardivă a mijloacelor financiare pentru programele în sănătate, în sumă de 52,2 milioane de lei, a generat riscuri de plăți neconforme și cheltuieli suplimentare estimate la 299,6 mii de lei.

Auditul scoate la iveală și deficiențe serioase de planificare. În perioada 2024–2025, medicamente în valoare de 4,7 milioane de lei au fost nimicite după expirarea termenului de valabilitate, iar instituțiile medicale au suportat cheltuieli de distrugere de 360,4 mii de lei. Doar în patru instituții verificate, medicamente expirate în valoare de 3,4 milioane de lei au fost distruse, cu costuri suplimentare de 221,2 mii de lei.

Curtea de Conturi concluzionează că, deși CAPCS asigură în mare parte funcționarea achizițiilor centralizate, deficiențele de reglementare, control intern și planificare au dus la pierderi financiare semnificative și la utilizarea ineficientă a resurselor publice. Raportul conține recomandări pentru remedierea situației, acceptate de conducerea instituției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#achizitii in sanatate #nereguli #Curtea de Conturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.