Portul care trebuia să lege Moldova de UE, prins în birocrație și lipsă de investiții

Republica Moldova are un singur port inclus în extinderea indicativă a TEN-T – Complexul Portuar Giurgiulești, însă nivelul de conformare la standardele europene pentru transport maritim și fluvial rămâne scăzut, arată datele din raportul observatorilor TEN-T.

Complexul Portuar Giurgiulești este format din două entități distincte. Portul Internațional Liber Giurgiulești, amplasat pe sectorul maritim al Dunării și parțial pe râul Prut, este accesibil navelor maritime și fluviale cu pescaj între 4,5 și 7,5 metri, în funcție de dana utilizată. Acesta dispune de terminale specializate pentru produse petroliere, cereale, ulei vegetal, mărfuri lichide vrac, marfă generală, containere și operațiuni Ro-Ro. Terminalul petrolier include o dană proprie, un parc de rezervoare cu o capacitate de 63.600 metri cubi, precum și facilități pentru transbordarea etanolului, vinului și îngrășămintelor. De asemenea, portul are un terminal feroviar cu ecartament mixt pentru lichide vrac și containere și un cheu multifuncțional pentru trafic maritim și fluvial.

A doua componentă este Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești, administrat de stat și amplasat pe râul Prut. Acesta include un terminal de pasageri și o facilitate pentru containere, fiind accesibil navelor maritime și fluviale cu un pescaj maxim de 4,5 metri. Deși contribuie la conectivitatea Moldovei prin Dunăre, portul de stat este limitat din punct de vedere intermodal, având doar acces rutier, fără legătură feroviară directă.

Raportul arată că Portul Internațional Liber Giurgiulești beneficiază de conexiuni rutiere și feroviare, în timp ce portul de stat se bazează exclusiv pe drumuri. Autoritățile intenționează să lanseze, în următorii ani, un studiu de fezabilitate pentru conectarea portului de stat la rețeaua feroviară națională, ceea ce ar putea îmbunătăți semnificativ eficiența operațiunilor de marfă.

Ambele terminale dispun de conexiuni fluviale interne, Portul Internațional Liber fiind situat pe malul stâng al Dunării, iar portul de stat având acces atât la Dunăre, cât și la Prut. În ceea ce privește facilitățile de recepție a deșeurilor provenite de la nave, acestea sunt disponibile doar parțial, iar autoritățile au depus o solicitare de finanțare la bugetul de stat pentru extinderea capacităților.

Un capitol sensibil îl reprezintă lipsa totală a infrastructurii pentru combustibili alternativi. Nici Portul Internațional Liber, nici portul de stat nu dispun de facilități pentru LNG, hidrogen, energie electrică de la țărm sau biocombustibili. Această carență limitează capacitatea portului de a deservi nave ecologice și contravine obiectivelor Pactului Verde European și cerințelor TEN-T privind sustenabilitatea. Dezvoltarea infrastructurii pentru combustibili alternativi a fost inclusă ca prioritate în Planul de Acțiune al Comunității Transporturilor pentru transportul naval și multimodal 2025–2027.

Deși Complexul Portuar Giurgiulești oferă, în practică, conexiuni multimodale între transportul fluvial, rutier și feroviar prin Portul Internațional Liber, nu există un terminal multimodal dedicat, care să integreze complet aceste moduri și să permită transferul rapid și eficient al mărfurilor.

La capitolul digitalizare și sisteme telematice, situația rămâne incipientă. Utilizarea VTMIS este doar parțială, iar European Maritime Safety Agency desfășoară în prezent studii de fezabilitate pentru implementarea completă a acestui sistem și pentru crearea unui Maritime Single Window național. De asemenea, SafeSeaNet nu este încă integrat în operațiunile portului, iar Republica Moldova nu dispune de un River Information System (RIS) funcțional, deși Dunărea face parte din rețeaua TEN-T de căi navigabile interioare.

Raportul concluzionează că Republica Moldova nu a înregistrat progrese vizibile în îndeplinirea indicatorilor TEN-T pentru transportul maritim și fluvial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#port #Giurgiulești #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Politica fiscală pentru anul 2027, votată de Parlament în lectura a doua, reprezintă cea mai amplă majorare a taxelor și impozitelor din istoria Republicii Moldova, susține deputatul Ion Chicu. Fostul premier avertizează că noile prevederi vor lovi în mediul de afaceri, vor scumpi motorina și ar putea avea un efect contrar celui urmărit de Guvern, prin reducerea activității economice și erodarea bazei fiscale.

Potrivit parlamentarului, modificările operate între prima și a doua lectură sunt nesemnificative în raport cu majorările fiscale aprobate.

„În linii mari, această politică fiscală, chiar cu concesiile pe care le-a făcut Guvernul între prima și a doua lectură, rămâne, istoric, cea mai mare majorare de cote de impozite de când există acest stat. Sau cel puțin din 1997, de când s-a aprobat Codul fiscal în vigoare”, a declarat Ion Chicu.

Una dintre cele mai controversate prevederi, în opinia deputatului, este majorarea repetată a accizelor la motorină, cu 20% în 2027 și continuarea creșterilor în următorii ani, până în 2029. Chicu avertizează că această politică va reprezenta o lovitură puternică pentru economie, în special pentru sectoarele dependente de carburanți. Pentru anul 2027, documentul adoptat prevede o majorare de 20% a accizei la motorină și de 10% pentru majoritatea celorlalte produse accizabile.

Criticile vizează și introducerea TVA la gazele naturale începând cu 1 aprilie 2027. Deși autoritățile au majorat plafonul de consum pentru aplicarea cotei reduse, fostul premier consideră că măsura va aduce o povară suplimentară consumatorilor. Conform documentului aprobat, pentru primii 150 de metri cubi de gaze naturale consumați lunar de gospodării se va aplica TVA de 8%, iar cantitatea care depășește acest plafon va fi taxată la cota standard de 20%.

Chicu a criticat și tratamentul fiscal diferențiat aplicat produselor agricole. Potrivit acestuia, revenirea la cota TVA de 8% pentru anumite cereale, în timp ce altele rămân taxate cu 12%, creează discrepanțe greu de justificat economic.

Deputatul susține că opoziția a încercat să atenueze impactul noii politici fiscale prin amendamente, însă majoritatea propunerilor nu au fost acceptate. Din cele 22 de amendamente înaintate de el împreună cu un alt parlamentar, doar trei ar fi fost acceptate integral sau parțial, potrivit propriilor declarații.

Chicu a evidențiat în special amendamentul privind împiedicarea acordării unor facilități fiscale pentru remunerațiile plătite sub formă de acțiuni în sectorul bancar. Potrivit fostului premier, propunerea inițială ar fi permis evitarea unor plăți aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale și medicale.

„Este vorba de milioane de lei care vor ajunge la buget, datorită faptului că ei au acceptat amendamentul nostru”, a afirmat Chicu.

Un alt aspect care provoacă îngrijorarea deputatului ține de extinderea atribuțiilor Serviciului Fiscal de Stat. El susține că noua legislație introduce mecanisme de încasare silită directă de la persoanele fizice, fără necesitatea unei adresări prealabile în instanța de judecată.

„Se introduce dreptul pentru Serviciul Fiscal de Stat să aplice încasarea la persoanele fizice. Adică orice funcționar din Serviciul Fiscal de Stat, fără ca să meargă în instanță, poate, printr-o decizie a sa, să intre pe contul persoanei, să-i sechestreze banii și așa mai departe”, a declarat parlamentarul, prezentând propria interpretare a modificărilor legislative.

Chicu consideră că asemenea mecanisme contravin obiectivului declarat al Guvernului de simplificare a legislației fiscale și riscă să creeze presiuni administrative suplimentare asupra contribuabililor.

Fostul premier pune sub semnul întrebării și capacitatea autorităților de a obține cele 5,1 miliarde de lei estimate drept venituri suplimentare la buget în urma implementării noilor măsuri.

„Eu nu consider că prin asemenea metode se poate obține acest obiectiv. Descurajarea activității economice va duce la erodarea bazei fiscale, iar creșterea cotelor impozitelor poate, în final, să aibă efect invers”, a avertizat deputatul.

Acesta atrage atenția că o eventuală majorare a încasărilor bugetare în 2027 nu poate fi atribuită exclusiv creșterii taxelor și impozitelor, deoarece inflația și scumpirea bunurilor și serviciilor determină automat majorarea nominală a sumelor colectate.

„Aceste 5,1 miliarde trebuie să le ajustăm și la evoluția inflației sau a tarifelor”, a subliniat Chicu.

Parlamentul a adoptat politica fiscală și vamală pentru anul 2027 în ședința din 22 octombrie, cu votul a 54 de deputați PAS. Potrivit Ministerului Finanțelor, modificările ar urma să aducă venituri suplimentare de 5,1 miliarde de lei, dintre care 2,7 miliarde din accize, 1,6 miliarde din TVA și 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu.