Mai puțini copii, mai multe funeralii! Moldova coboară la minimul istoric al natalității, 9 nașteri la mia de locuitori

Rata natalității din Republica Moldova a coborât în 2025 la 9,02 nașteri la mia de locuitori, marcând un declin de 1,87% față de 2024 și confirmând tendința accentuată de scădere demografică din ultimii ani. Datele fac parte din setul istoric „Moldova Birth Rate (1950–2025)”, arată datele macrotrends.net.

După un recul abrupt în 2024 (9,19‰, minus 14,54% față de 2023), anul 2025 aduce o nouă diminuare și consolidează unul dintre cele mai joase niveluri de natalitate din istoria modernă a țării. Singura ușoară revenire a fost consemnată în 2023 (10,76‰, +1,99%), însă aceasta nu a schimbat traiectoria descendentă pe termen mediu.

Prin comparație, media mondială este de 17,13‰, de aproape două ori mai mare decât nivelul Moldovei. Regiunile cu cea mai mare natalitate rămân Africa Subsahariană (32,82‰) și Africa (30,91‰), în timp ce America de Nord înregistrează 11,82‰, încă peste nivelul Moldovei.

În clasamentul global pe țări, Moldova se află în zona inferioară, alături de state europene cu declin demografic pronunțat: România: 9,20‰, Ucraina: 8,46‰, Italia: 7,02‰, Franța: 10,81‰ și Germania: 9,27‰. La polul opus, cele mai ridicate rate ale natalității sunt înregistrate în Niger (43,43‰), Somalia (40,29‰) și Ciad (38,91‰).

Rata brută a natalității, care indică numărul de nașteri vii la 1.000 de locuitori, este un indicator-cheie al sporului natural al populației. În cazul Moldovei, nivelul actual al natalității, combinat cu mortalitatea ridicată și migrația externă, sugerează un declin structural al populației, cu efecte directe asupra pieței muncii, sistemului de pensii și sustenabilității bugetare.

Tendința din perioada 1950–2025 arată clar că Republica Moldova se îndepărtează tot mai mult de pragul de înlocuire a generațiilor, intrând în aceeași categorie demografică cu state precum Italia, Japonia sau Coreea de Sud, unde scăderea populației a devenit deja o problemă strategică națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mldova #prabusire #nașteri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.