Mai puțini copii, mai multe funeralii! Moldova coboară la minimul istoric al natalității, 9 nașteri la mia de locuitori

Rata natalității din Republica Moldova a coborât în 2025 la 9,02 nașteri la mia de locuitori, marcând un declin de 1,87% față de 2024 și confirmând tendința accentuată de scădere demografică din ultimii ani. Datele fac parte din setul istoric „Moldova Birth Rate (1950–2025)”, arată datele macrotrends.net.

După un recul abrupt în 2024 (9,19‰, minus 14,54% față de 2023), anul 2025 aduce o nouă diminuare și consolidează unul dintre cele mai joase niveluri de natalitate din istoria modernă a țării. Singura ușoară revenire a fost consemnată în 2023 (10,76‰, +1,99%), însă aceasta nu a schimbat traiectoria descendentă pe termen mediu.

Prin comparație, media mondială este de 17,13‰, de aproape două ori mai mare decât nivelul Moldovei. Regiunile cu cea mai mare natalitate rămân Africa Subsahariană (32,82‰) și Africa (30,91‰), în timp ce America de Nord înregistrează 11,82‰, încă peste nivelul Moldovei.

În clasamentul global pe țări, Moldova se află în zona inferioară, alături de state europene cu declin demografic pronunțat: România: 9,20‰, Ucraina: 8,46‰, Italia: 7,02‰, Franța: 10,81‰ și Germania: 9,27‰. La polul opus, cele mai ridicate rate ale natalității sunt înregistrate în Niger (43,43‰), Somalia (40,29‰) și Ciad (38,91‰).

Rata brută a natalității, care indică numărul de nașteri vii la 1.000 de locuitori, este un indicator-cheie al sporului natural al populației. În cazul Moldovei, nivelul actual al natalității, combinat cu mortalitatea ridicată și migrația externă, sugerează un declin structural al populației, cu efecte directe asupra pieței muncii, sistemului de pensii și sustenabilității bugetare.

Tendința din perioada 1950–2025 arată clar că Republica Moldova se îndepărtează tot mai mult de pragul de înlocuire a generațiilor, intrând în aceeași categorie demografică cu state precum Italia, Japonia sau Coreea de Sud, unde scăderea populației a devenit deja o problemă strategică națională.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mldova #prabusire #nașteri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Chișinăul se schimbă. Se construiește, se înalță, se modernizează. Dar, printre clădirile noi din sticlă și beton, orașul își ascunde o altă față: veche, abandonată și uitată. Aproape o mie de monumente istorice și de arhitectură se află în municipiul Chișinău. Sunt clădiri care păstrează memoria orașului, dar care, în loc să fie restaurate, se transformă încet în ruine. Unele au fațade degradate, atele sunt înconjurate de construcții moderne care le sufocă. Sunt cazuri când lucrările începute se opresc… Iar în spatele acestui peisaj trist, de cele mai multe ori, se ascund procedurile birocratice.

Arhitecții susțin că una dintre principalele probleme este modul în care funcționează Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), instituție care examinează proiectele din zona istorică a Capitalei.

Problemele legate de activitatea Consiliului nu sunt însă noi. În 2022, Centrul Național Anticorupție a identificat riscuri de corupție în activitatea CNMI, inclusiv posibile conflicte de interese între membrii Consiliului și beneficiarii proiectelor. Instituția a recomandat atunci măsuri pentru reducerea acestor riscuri. Ministerul Culturii afirmă că, între timp, cadrul de organizare și funcționare al Consiliului a fost revizuit, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, examinarea documentației și publicarea deciziilor.

Totuși, rămâne întrebarea, de ce componența Consiliului de ani buni rămâne, în mare parte stabilă. În 2025, pentru funcțiile de membri au aplicat 10 arhitecți și trei reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Cinci dintre membrii care făceau parte din Consiliu în 2022 și-au continuat mandatul și după concursul din 2025.

#proiecte de arhitectură #Chisinau