Poșta Moldovei ar putea fi susținută printr-un fond nou: furnizorii poștali vor contribui cu până la 1% din venituri

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#fondul serviciului universal #trimiteri postale #colete #Posta Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociațiile de economii și împrumut au acordat împrumuturi în valoare de aproape 770 de milioane de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei la 31 august 2026. Volumul finanțărilor acordate a crescut cu aproximativ 5% față de perioada precedentă de raportare, însă depunerile noi de economii au înregistrat o scădere de aproape 21%, ceea ce evidențiază o evoluție diferită a principalelor fluxuri financiare din sector.

Conform datelor BNM, plățile pentru acordarea împrumuturilor au ajuns la 769,8 milioane de lei, comparativ cu 733 de milioane de lei în perioada precedentă. În același timp, asociațiile au încasat 609 milioane de lei din rambursarea împrumuturilor acordate, în creștere de la 590,7 milioane de lei.

Diferența dintre împrumuturile acordate și rambursările încasate a ajuns astfel la aproximativ 160,8 milioane de lei, față de 142,3 milioane de lei în perioada precedentă. Această evoluție indică un volum mai mare al finanțărilor noi în raport cu recuperările de principal, fără a reprezenta însă, în sine, o măsură exactă a creșterii portofoliului de credite.

O evoluție se observă la economiile atrase de la membrii asociațiilor. Încasările din depuneri au scăzut de la 426,9 milioane la 338,1 milioane de lei, respectiv cu 20,8%.

Totuși, și retragerile au înregistrat o reducere de la 398,9 milioane la 278,1 milioane de lei, echivalentul unei diminuări de 30,3%. Drept rezultat, diferența pozitivă dintre depunerile atrase și cele rambursate a crescut de peste două ori, de la aproximativ 28 de milioane la aproape 60 de milioane de lei.

La capitolul venituri din dobânzi, asociațiile de economii și împrumut au încasat 173 de milioane de lei, în creștere cu 6,2% față de cele 162,9 milioane de lei raportate anterior. În paralel, dobânzile plătite au crescut de la 31,4 milioane la 37 de milioane de lei, ceea ce reprezintă un avans de aproximativ 17,8%.

Cheltuielile destinate angajaților și contribuțiilor sociale și medicale au însumat aproape 72 de milioane de lei, față de 69,5 milioane de lei în perioada precedentă, înregistrând o creștere de 3,6%.

În pofida majorării împrumuturilor acordate și a încasărilor din dobânzi, fluxul net de numerar din activitatea operațională a rămas negativ, la minus 26,7 milioane de lei. Totuși, rezultatul reprezintă o îmbunătățire comparativ cu perioada precedentă, când ieșirile nete depășeau intrările cu 32,1 milioane de lei.

Fluxul net total de numerar a fost de minus 26,2 milioane de lei, față de minus 30,2 milioane de lei anterior. În consecință, soldul de numerar de la sfârșitul perioadei a constituit 28,1 milioane de lei, comparativ cu 29,2 milioane de lei în perioada precedentă.

#buletin #bani #credit