Trump mută piesele la Fed! Kevin Warsh intră în joc

30 Ian. 2026, 14:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2026, 14:54 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat nominalizarea lui Kevin Warsh pentru funcția de președinte al Federal Reserve, într-un context marcat de atacuri publice repetate la adresa actualului șef al instituției, Jerome Powell, scrie REUTERS.

Trump l-a criticat constant pe Powell pentru modul în care conduce Rezerva Federală și pentru refuzul de a reduce dobânzile de politică monetară atât de rapid sau de mult pe cât își dorește liderul republican. În declarații publice și postări pe rețelele sociale, Trump l-a descris pe Powell drept „incompetent”, „corupt” și „prost”, afirmând inclusiv că ar dori să îl demită.

Chiar în ajunul anunțului privind noul candidat la șefia Fed, Trump și-a reluat atacurile, numindu-l pe Powell „idiot” într-o postare pe Truth Social.

Conflictul a escaladat după ce administrația Trump a amenințat că ar putea formula acuzații penale împotriva lui Powell, în legătură cu declarații făcute în fața Congresului privind un proiect de renovare de 2,5 miliarde de dolari al sediului Rezervei Federale. Powell a confirmat existența unei anchete a Department of Justice, dar a respins orice acuzație de abatere.

Șeful Fed a declarat că acțiunile fără precedent ale administrației reprezintă, în opinia sa, un pretext pentru a exercita presiuni politice, ca urmare a refuzului de a răspunde solicitărilor lui Trump privind reducerea ratelor dobânzilor.

Nominalizarea lui Kevin Warsh marchează astfel un nou episod al confruntării dintre Casa Albă și banca centrală americană, ridicând semne de întrebare privind independența Rezervei Federale și direcția viitoare a politicii monetare a Statelor Unite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 12:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Aug. 2026, 12:00 // Actual //  Grîu Tatiana

Grecia își consolidează rapid poziția de furnizor important de energie electrică pentru Europa de Sud-Est și piețele din centrul continentului. În prima jumătate a lunii august, electricitatea produsă în Grecia și Bulgaria a fost exportată către România, Republica Moldova, Ungaria, Austria și Croația, într-o perioadă în care seceta și temperaturile ridicate afectează producția energetică în mai multe țări, scrie presa elenă.

Vineri, Grecia a stabilit un nou record al exporturilor nete de electricitate, ajungând la 54 GWh în 24 de ore. Energia a provenit atât din surse regenerabile, cât și din centrale pe gaze naturale, care au asigurat flexibilitatea necesară pentru menținerea exporturilor.

Cea mai mare cantitate, 25 GWh, a fost livrată Bulgariei, de unde energia a fost transportată mai departe către piețele din Europa Centrală și de Est. Grecia a mai exportat 12 GWh către Italia, peste 11 GWh către Macedonia de Nord, 5 GWh către Albania și aproximativ 0,5 GWh către Turcia.

Noul record îl depășește pe cel stabilit cu o zi înainte, când exporturile nete au ajuns la 52,3 GWh. Alte niveluri ridicate au fost înregistrate pe 8 ianuarie, cu 52 GWh, pe 25 martie – 49,4 GWh, și pe 7 februarie – 48,7 GWh.

Creșterea exporturilor are loc într-un context dificil pentru sistemele energetice europene. Seceta și valurile de căldură au redus producția hidroenergetică, în timp ce disponibilitatea unor capacități nucleare a scăzut în anumite piețe. În aceste condiții, energia furnizată de Grecia contribuie la echilibrarea pieței regionale și la limitarea presiunilor asupra prețurilor.

Un rol important îl au centralele grecești pe gaze naturale, capabile să compenseze rapid variațiile producției regenerabile. Energia eoliană are, la rândul său, un potențial considerabil: într-o zi favorabilă, turbinele din Grecia pot produce între 50 și 60 GWh, în timp ce în zilele cu vânt slab producția poate scădea sub 10 GWh.

Vineri a fost, de altfel, una dintre cele mai bune zile pentru producția de energie regenerabilă din Grecia. Sursele regenerabile au asigurat 65,5% din mixul energetic intern, echivalentul a aproximativ 145 GWh. La acestea s-au adăugat circa 11 GWh produși de hidrocentrale, în condițiile unui consum intern de aproximativ 163 GWh.

Astfel, Grecia a reușit să își acopere aproape integral necesarul de electricitate din surse curate și, în același timp, să exporte cantități importante către țările din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!