Trump mută piesele la Fed! Kevin Warsh intră în joc

30 Ian. 2026, 14:54
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2026, 14:54 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat nominalizarea lui Kevin Warsh pentru funcția de președinte al Federal Reserve, într-un context marcat de atacuri publice repetate la adresa actualului șef al instituției, Jerome Powell, scrie REUTERS.

Trump l-a criticat constant pe Powell pentru modul în care conduce Rezerva Federală și pentru refuzul de a reduce dobânzile de politică monetară atât de rapid sau de mult pe cât își dorește liderul republican. În declarații publice și postări pe rețelele sociale, Trump l-a descris pe Powell drept „incompetent”, „corupt” și „prost”, afirmând inclusiv că ar dori să îl demită.

Chiar în ajunul anunțului privind noul candidat la șefia Fed, Trump și-a reluat atacurile, numindu-l pe Powell „idiot” într-o postare pe Truth Social.

Conflictul a escaladat după ce administrația Trump a amenințat că ar putea formula acuzații penale împotriva lui Powell, în legătură cu declarații făcute în fața Congresului privind un proiect de renovare de 2,5 miliarde de dolari al sediului Rezervei Federale. Powell a confirmat existența unei anchete a Department of Justice, dar a respins orice acuzație de abatere.

Șeful Fed a declarat că acțiunile fără precedent ale administrației reprezintă, în opinia sa, un pretext pentru a exercita presiuni politice, ca urmare a refuzului de a răspunde solicitărilor lui Trump privind reducerea ratelor dobânzilor.

Nominalizarea lui Kevin Warsh marchează astfel un nou episod al confruntării dintre Casa Albă și banca centrală americană, ridicând semne de întrebare privind independența Rezervei Federale și direcția viitoare a politicii monetare a Statelor Unite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.