Grâul pleacă din Moldova, profitul se evaporă

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova continuă în sezonul 2025–2026 într-un ritm mai lent decât se anticipa inițial, nu din lipsă de cantitate, ci pe fondul deteriorării prețurilor, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, Republica Moldova a exportat 672.705 tone de grâu, cu 12,8% mai mult față de intervalul similar al sezonului precedent. Cu toate acestea, volumul rămâne modest raportat la anii considerați „normali” pentru agricultura moldovenească. Comparativ cu sezonul iulie 2023 – ianuarie 2024, când exporturile au atins 936.323 tone, nivelul actual este cu 28% mai mic, ceea ce confirmă o încetinire semnificativă a ritmului livrărilor externe.

Presiunea majoră vine însă din zona prețurilor. În sezonul curent, prețul mediu de export al grâului este de 3,57 lei/kg, sub nivelul de 3,70 lei/kg din sezonul precedent (iulie 2024 – ianuarie 2025), ceea ce reprezintă o scădere de 3,38%. Mai mult, prețul actual este chiar ușor inferior celui din sezonul iulie 2023 – ianuarie 2024, de 3,61 lei/kg, perioadă care era deja considerată una a minimelor istorice. Practic, exportatorii moldoveni se confruntă cu prețuri care coboară sub un prag anterior considerat critic pentru rentabilitatea sectorului cerealier.

Chiar și în aceste condiții nefavorabile, încasările din exportul grâului au ajuns la 2,404 miliarde lei în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, cu 9% mai mult față de sezonul precedent, creșterea fiind determinată exclusiv de volumele mai mari livrate.

În luna ianuarie 2026, exporturile de grâu au totalizat 40.393 de tone, iar modificarea structurii geografice a livrărilor a dus la o ușoară îmbunătățire a prețului mediu, care a urcat la 3,82 lei/kg, cu 3,3% peste nivelul din decembrie 2025. Totuși, prețul rămâne cu aproximativ 8,3% mai mic decât în ianuarie 2025, când grâul moldovenesc se exporta la 4,16 lei/kg. Creșterea din ianuarie 2026 este explicată în principal de faptul că circa 25% din volumul exportat a fost direcționat către Grecia, unde grâul a fost vândut la un preț mai ridicat, de 4,14 lei/kg, în condiții CIF, ceea ce a tras în sus media lunară.

Analiza arată și o concentrare ridicată a exporturilor. În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, primii trei exportatori au realizat împreună 50% din volumul total livrat. Este vorba despre „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 143.942 tone (21% din total), „AGRO-NOVA PRIM” SRL, cu 94.936 tone (14%), și „OROM-IMEXPO” SRL, cu 91.235 tone (14%).

Din punct de vedere geografic, exporturile de grâu sunt tot mai concentrate spre Uniunea Europeană. Italia, România și Grecia au absorbit împreună 77% din volumul total exportat. Italia se detașează ca principal partener comercial, cu 285,8 mii tone importate din Republica Moldova, la un preț mediu de 3,62 lei/kg. România ocupă locul doi, cu 118,4 mii tone, la un preț mai redus, de 3,42 lei/kg, iar Grecia completează podiumul cu 111,4 mii tone, la un preț mediu de 3,59 lei/kg.

Această configurație confirmă o schimbare structurală importantă în geografia exporturilor de grâu. Dacă în anii anteriori livrările erau orientate preponderent către Turcia, Africa și Orientul Mijlociu, în sezonul curent grâul moldovenesc este direcționat majoritar către piețele europene.

În ansamblu, exporturile de grâu ale Republicii Moldova se află într-o fază de ajustare dificilă: creșterea volumelor nu reușește să compenseze pe deplin scăderea prețurilor, iar nivelul actual al încasărilor rămâne sub potențialul sectorului.

În contrast cu exporturile, importurile de grâu rămân nesemnificative. În anul 2025, Moldova a importat doar 2.354 de tone, cantitate destinată exclusiv materialului semințier, fără impact asupra pieței comerciale interne. În luna ianuarie 2026, nu a fost importat deloc grâu, Republica Moldova rămânând autosuficientă cantitativ la acest capitol.

#Grîu #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a adresat o solicitare oficială premierului Alexandru Munteanu, avertizând asupra efectelor tot mai apăsătoare ale scumpirii carburanților asupra cetățenilor și mediului economic.

Potrivit CNSM, în ultimele săptămâni se înregistrează „o scumpire accelerată și continuă a prețurilor la produsele petroliere”, fenomen care „generează presiuni enorme atât asupra populației de rând, cât și asupra agenților economici”.

Sindicatele atrag atenția că domenii esențiale, precum agricultura și industria prelucrătoare, inclusiv sectorul alimentar, sunt direct afectate.

„Aceste ramuri depind de consumul de motorină și alți combustibili utilizați pentru lucrările agricole, transport și distribuția produselor alimentare”, se arată în comunicat, subliniindu-se că majorarea costurilor la combustibili va duce inevitabil la creșterea costurilor de producție.

Mai mult, CNSM avertizează asupra unui posibil efect în lanț: ”Majorarea semnificativă a prețurilor la produsele petroliere utilizate în procesul de producție riscă să declanșeze un efect de scumpire în lanț a prețurilor la produse și servicii, precum și riscul de incapacitate de plată pentru agenții economici din agricultură și alte ramuri, care nu vor putea menține competitivitatea pe piața autohtonă”.

În acest context, organizația consideră că sunt necesare măsuri urgente pentru a limita impactul asupra populației.

„Este oportună întreprinderea unor măsuri urgente pentru prevenirea creșterii galopante a inflației și a erodării puterii de cumpărare a cetățenilor”, menționează CNSM.

Sindicatele subliniază că aceste scumpiri vin într-un moment sensibil, chiar dacă au fost operate majorări ale veniturilor. „În condițiile majorării salariului minim cu 14,5% și a pensiilor cu 6,84% în anul curent, creșterea prețurilor va avea un impact negativ semnificativ asupra populației”, se mai arată în comunicat.

CNSM solicită Guvernului să adopte rapid măsuri concrete, inclusiv facilități pentru agenții economici și mecanisme de sprijin pentru cetățeni, menite să limiteze efectele scumpirilor la carburanți asupra prețurilor.

Totodată, Confederația își exprimă disponibilitatea pentru cooperare: „CNSM își exprimă deschiderea pentru un dialog social eficient în vederea depășirii acestei situații critice pentru economie și populație”.

Amintim că de la începutul conflictului militar în Orientul Mijlociu benzina s-a scumpit cu 6,02 lei/litru, iar motorina cu 12,28 lei/litru. Vineri, 3 aprilie, un litru de motorină va costa 33 lei/litru, iar benzina – 29,77 lei.

#apel către guvern #sindicate #scumpirea carburantilor