Grâul pleacă din Moldova, profitul se evaporă

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova continuă în sezonul 2025–2026 într-un ritm mai lent decât se anticipa inițial, nu din lipsă de cantitate, ci pe fondul deteriorării prețurilor, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, Republica Moldova a exportat 672.705 tone de grâu, cu 12,8% mai mult față de intervalul similar al sezonului precedent. Cu toate acestea, volumul rămâne modest raportat la anii considerați „normali” pentru agricultura moldovenească. Comparativ cu sezonul iulie 2023 – ianuarie 2024, când exporturile au atins 936.323 tone, nivelul actual este cu 28% mai mic, ceea ce confirmă o încetinire semnificativă a ritmului livrărilor externe.

Presiunea majoră vine însă din zona prețurilor. În sezonul curent, prețul mediu de export al grâului este de 3,57 lei/kg, sub nivelul de 3,70 lei/kg din sezonul precedent (iulie 2024 – ianuarie 2025), ceea ce reprezintă o scădere de 3,38%. Mai mult, prețul actual este chiar ușor inferior celui din sezonul iulie 2023 – ianuarie 2024, de 3,61 lei/kg, perioadă care era deja considerată una a minimelor istorice. Practic, exportatorii moldoveni se confruntă cu prețuri care coboară sub un prag anterior considerat critic pentru rentabilitatea sectorului cerealier.

Chiar și în aceste condiții nefavorabile, încasările din exportul grâului au ajuns la 2,404 miliarde lei în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, cu 9% mai mult față de sezonul precedent, creșterea fiind determinată exclusiv de volumele mai mari livrate.

În luna ianuarie 2026, exporturile de grâu au totalizat 40.393 de tone, iar modificarea structurii geografice a livrărilor a dus la o ușoară îmbunătățire a prețului mediu, care a urcat la 3,82 lei/kg, cu 3,3% peste nivelul din decembrie 2025. Totuși, prețul rămâne cu aproximativ 8,3% mai mic decât în ianuarie 2025, când grâul moldovenesc se exporta la 4,16 lei/kg. Creșterea din ianuarie 2026 este explicată în principal de faptul că circa 25% din volumul exportat a fost direcționat către Grecia, unde grâul a fost vândut la un preț mai ridicat, de 4,14 lei/kg, în condiții CIF, ceea ce a tras în sus media lunară.

Analiza arată și o concentrare ridicată a exporturilor. În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, primii trei exportatori au realizat împreună 50% din volumul total livrat. Este vorba despre „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 143.942 tone (21% din total), „AGRO-NOVA PRIM” SRL, cu 94.936 tone (14%), și „OROM-IMEXPO” SRL, cu 91.235 tone (14%).

Din punct de vedere geografic, exporturile de grâu sunt tot mai concentrate spre Uniunea Europeană. Italia, România și Grecia au absorbit împreună 77% din volumul total exportat. Italia se detașează ca principal partener comercial, cu 285,8 mii tone importate din Republica Moldova, la un preț mediu de 3,62 lei/kg. România ocupă locul doi, cu 118,4 mii tone, la un preț mai redus, de 3,42 lei/kg, iar Grecia completează podiumul cu 111,4 mii tone, la un preț mediu de 3,59 lei/kg.

Această configurație confirmă o schimbare structurală importantă în geografia exporturilor de grâu. Dacă în anii anteriori livrările erau orientate preponderent către Turcia, Africa și Orientul Mijlociu, în sezonul curent grâul moldovenesc este direcționat majoritar către piețele europene.

În ansamblu, exporturile de grâu ale Republicii Moldova se află într-o fază de ajustare dificilă: creșterea volumelor nu reușește să compenseze pe deplin scăderea prețurilor, iar nivelul actual al încasărilor rămâne sub potențialul sectorului.

În contrast cu exporturile, importurile de grâu rămân nesemnificative. În anul 2025, Moldova a importat doar 2.354 de tone, cantitate destinată exclusiv materialului semințier, fără impact asupra pieței comerciale interne. În luna ianuarie 2026, nu a fost importat deloc grâu, Republica Moldova rămânând autosuficientă cantitativ la acest capitol.

#Grîu #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat în sezonul agricol 2025–2026 o schimbare clară de structură a exporturilor agroindustriale, cu un accent tot mai mare pe exportul de materie primă, în detrimentul produselor procesate. Concluzia reiese dintr-o analiză realizată de economistul Iurie Rija, care examinează exporturile de floarea-soarelui în perioada iulie–ianuarie, pe mai multe sezoane.

Potrivit analizei, în sezonul curent volumul exportat de floarea-soarelui ca materie primă a atins un maxim istoric de 518.088 tone, în creștere puternică față de sezonul precedent și peste nivelurile tuturor anilor anteriori. Evoluția confirmă capacitatea Moldovei de a livra cantități mari pe piețele externe, însă scoate în evidență și dependența tot mai accentuată de exportul de semințe brute.

În paralel, exporturile de ulei de floarea-soarelui și șrot au înregistrat o revenire după colapsul sever din sezonul 2024–2025, dar rămân sub potențialul demonstrat în anii în care industria de procesare funcționa la capacitate normală. În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, au fost exportate 65.777 tone de ulei și 55.365 tone de șrot, volume superioare celor din sezonul precedent, dar aproximativ la jumătate din nivelurile atinse în sezonul 2023–2024.

Analiza evidențiază și o modificare importantă a raportului dintre exportul de materie primă și cel de produse procesate. Dacă în sezonul precedent doar 6% din floarea-soarelui exportată părăsea țara sub formă procesată, iar 94% ca semințe brute, în sezonul 2025–2026 ponderea produselor procesate a urcat la 23%, în timp ce 77% din volum a fost exportat ca materie primă. Deși această evoluție indică o ușoară redresare a procesării interne, structura exporturilor rămâne dominată de semințe.

Din punct de vedere valoric, contrastul este și mai pronunțat. Veniturile obținute din exportul florii-soarelui ca materie primă au atins 5,78 miliarde lei în sezonul iulie 2025 – ianuarie 2026, un nou maxim istoric. În același timp, exporturile de ulei și șrot au generat circa 1,68 miliarde lei, în creștere față de sezonul precedent, când industria de procesare a adus doar 186 milioane lei, dar mult sub nivelurile din anii de vârf.

Pentru comparație, în sezonul iulie 2023 – ianuarie 2024, produsele procesate aduceau în economie peste 2,56 miliarde lei, iar în sezonul 2022–2023 chiar 3,4 miliarde lei, depășind atunci valoarea exporturilor de materie primă. În sezonul curent, raportul s-a inversat net în favoarea semințelor brute, ceea ce arată că valoarea adăugată este captată în mare parte în afara țării.

Cumulat, sub formă de floarea-soarelui ca materie primă, ulei și șrot, din Republica Moldova au fost exportate deja în sezonul curent aproximativ 670 de mii de tone de floarea-soarelui echivalent, un ritm considerat foarte accelerat. Estimările indică faptul că în stocuri ar mai rămâne circa 300 de mii de tone, volum care va continua să pună presiune atât pe deciziile de vânzare ale fermierilor, cât și pe capacitatea industriei de procesare de a absorbi materia primă rămasă.

În ansamblu, sezonul 2025–2026 consolidează poziția Republicii Moldova ca furnizor regional important de floarea-soarelui ca materie primă, dar readuce în prim-plan provocarea strategică majoră a sectorului: creșterea ponderii produselor procesate în exporturi, astfel încât o parte mai mare din valoarea adăugată generată de această cultură-cheie să rămână în economia națională.