Grâul pleacă din Moldova, profitul se evaporă

08 Feb. 2026, 12:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Feb. 2026, 12:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova continuă în sezonul 2025–2026 într-un ritm mai lent decât se anticipa inițial, nu din lipsă de cantitate, ci pe fondul deteriorării prețurilor, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija.

În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, Republica Moldova a exportat 672.705 tone de grâu, cu 12,8% mai mult față de intervalul similar al sezonului precedent. Cu toate acestea, volumul rămâne modest raportat la anii considerați „normali” pentru agricultura moldovenească. Comparativ cu sezonul iulie 2023 – ianuarie 2024, când exporturile au atins 936.323 tone, nivelul actual este cu 28% mai mic, ceea ce confirmă o încetinire semnificativă a ritmului livrărilor externe.

Presiunea majoră vine însă din zona prețurilor. În sezonul curent, prețul mediu de export al grâului este de 3,57 lei/kg, sub nivelul de 3,70 lei/kg din sezonul precedent (iulie 2024 – ianuarie 2025), ceea ce reprezintă o scădere de 3,38%. Mai mult, prețul actual este chiar ușor inferior celui din sezonul iulie 2023 – ianuarie 2024, de 3,61 lei/kg, perioadă care era deja considerată una a minimelor istorice. Practic, exportatorii moldoveni se confruntă cu prețuri care coboară sub un prag anterior considerat critic pentru rentabilitatea sectorului cerealier.

Chiar și în aceste condiții nefavorabile, încasările din exportul grâului au ajuns la 2,404 miliarde lei în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, cu 9% mai mult față de sezonul precedent, creșterea fiind determinată exclusiv de volumele mai mari livrate.

În luna ianuarie 2026, exporturile de grâu au totalizat 40.393 de tone, iar modificarea structurii geografice a livrărilor a dus la o ușoară îmbunătățire a prețului mediu, care a urcat la 3,82 lei/kg, cu 3,3% peste nivelul din decembrie 2025. Totuși, prețul rămâne cu aproximativ 8,3% mai mic decât în ianuarie 2025, când grâul moldovenesc se exporta la 4,16 lei/kg. Creșterea din ianuarie 2026 este explicată în principal de faptul că circa 25% din volumul exportat a fost direcționat către Grecia, unde grâul a fost vândut la un preț mai ridicat, de 4,14 lei/kg, în condiții CIF, ceea ce a tras în sus media lunară.

Analiza arată și o concentrare ridicată a exporturilor. În perioada iulie 2025 – ianuarie 2026, primii trei exportatori au realizat împreună 50% din volumul total livrat. Este vorba despre „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 143.942 tone (21% din total), „AGRO-NOVA PRIM” SRL, cu 94.936 tone (14%), și „OROM-IMEXPO” SRL, cu 91.235 tone (14%).

Din punct de vedere geografic, exporturile de grâu sunt tot mai concentrate spre Uniunea Europeană. Italia, România și Grecia au absorbit împreună 77% din volumul total exportat. Italia se detașează ca principal partener comercial, cu 285,8 mii tone importate din Republica Moldova, la un preț mediu de 3,62 lei/kg. România ocupă locul doi, cu 118,4 mii tone, la un preț mai redus, de 3,42 lei/kg, iar Grecia completează podiumul cu 111,4 mii tone, la un preț mediu de 3,59 lei/kg.

Această configurație confirmă o schimbare structurală importantă în geografia exporturilor de grâu. Dacă în anii anteriori livrările erau orientate preponderent către Turcia, Africa și Orientul Mijlociu, în sezonul curent grâul moldovenesc este direcționat majoritar către piețele europene.

În ansamblu, exporturile de grâu ale Republicii Moldova se află într-o fază de ajustare dificilă: creșterea volumelor nu reușește să compenseze pe deplin scăderea prețurilor, iar nivelul actual al încasărilor rămâne sub potențialul sectorului.

În contrast cu exporturile, importurile de grâu rămân nesemnificative. În anul 2025, Moldova a importat doar 2.354 de tone, cantitate destinată exclusiv materialului semințier, fără impact asupra pieței comerciale interne. În luna ianuarie 2026, nu a fost importat deloc grâu, Republica Moldova rămânând autosuficientă cantitativ la acest capitol.

05 Aug. 2026, 15:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Aug. 2026, 15:44 // Actual //  Ursu Victor

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” propune Guvernului o regândire a politicii fiscale, după retragerea proiectului inițial în urma criticilor venite din partea societății și a mediului de afaceri. Reprezentanții Mișcării susțin că noul document nu trebuie să fie doar o versiune modificată a proiectului retras, ci să pornească de la o distribuire mai echitabilă a poverii fiscale.

Principiul propus de ”Construim Încredere” este ca statul să taxeze mai puțin ceea ce trebuie să crească – munca, investițiile și producția – și să protejeze consumul esențial și persoanele vulnerabile. În același timp, cei cu o capacitate de plată mai mare ar urma să contribuie mai mult la buget.

Printre principalele propuneri se numără aplicarea unei progresivități rezonabile pentru veniturile personale foarte mari, dar doar pentru partea de venit care depășește un anumit prag. Pentru veniturile mici și medii este propusă menținerea unei fiscalități moderate. Totodată, mișcarea pledează pentru majorarea treptată a scutirii personale și a deducerilor pentru familiile cu copii.

 

O altă propunere vizează introducerea unei cote TVA de 11% pe întregul lanț agroalimentar, de la producția primară până la procesare și comercializare. Potrivit inițiatorilor, măsura ar reprezenta un compromis între necesitatea veniturilor la buget, competitivitatea producătorilor autohtoni și prețurile accesibile la alimente.

În același timp, ”Construim Încredere” se opune majorării TVA pentru medicamente și produsele destinate alimentației copiilor, solicitând menținerea regimului preferențial existent.

Mișcarea propune și stimularea investițiilor reale printr-o cotă preferențială pentru profitul reinvestit în echipamente, tehnologii, digitalizare, eficiență energetică și cercetare-dezvoltare. Pentru mediul rural ar putea fi introduse stimulente suplimentare, iar microîntreprinderile și fermele mici ar urma să beneficieze de regimuri fiscale simplificate.

Pe lista propunerilor se regăsește și impozitarea temporară a supraprofiturilor obținute în perioade economice excepționale. Măsura ar trebui aplicată pe baza unor criterii clare și predictibile și să fie limitată în timp.

„O politică fiscală bună nu este cea care colectează mai mult, ci cea care colectează echitabil, stimulează dezvoltarea și folosește responsabil fiecare leu. Republica Moldova are nevoie de un contract fiscal corect între cetățean, economie și stat — iar statul trebuie să-și asume și el partea sa: să cheltuiască eficient, să combată evaziunea și să explice transparent fiecare leu în plus pe care îl cere de la contribuabil”, a declarat Olesea Stamate, fondatoarea Mișcării.

Organizația îndeamnă Guvernul ca noua politică fiscală să nu pornească de la întrebarea „ce taxe putem majora?”, ci de la trei obiective: cum poate fi stimulată economia să producă și să investească mai mult, cum poate fi distribuită echitabil contribuția la buget și cum pot fi protejați oamenii pentru care fiecare leu contează.