Gavriliță a deschis cutia Pandorei: Acciza pentru drumuri nu e corectă

18 Feb. 2026, 12:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2026, 12:22 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că actuala abordare privind acciza la carburanți destinată drumurilor nu este pe deplin corectă și trebuie regândită astfel încât să reflecte mai bine utilizarea reală a infrastructurii și să nu afecteze competitivitatea unor sectoare, precum agricultura.

Înainte de ședința Guvernului, Gavriliță a explicat că nu toți consumatorii de carburanți folosesc drumurile în aceeași măsură, dând exemplul tehnicii agricole. „Tractorul poate nu calcă pe drumuri, dar trebuie să o dăm în drumuri. Pentru că acciza este tot ceva, unul dintre toate, pe care trebuie să ajungă și în drumuri, să ajungă și înapoi la agricultură și să ajungă și pentru mediu”, a afirmat ministrul.

Oficialul a subliniat că principiul corect ar fi ca plata pentru drumuri să fie făcută în funcție de utilizare și de impactul asupra infrastructurii. „Achitarea de către cei care folosesc drumuri și ca tonaj, și ca uzură, și să avem grijă, în același timp, să nu afecteze competitivitatea”, a spus Gavriliță.

În acest context, Ministerul Finanțelor analizează posibilitatea ca o parte din acciza la carburanți să fie restituită anumitor categorii de consumatori. „Trebuie să ajungem în situația ca o parte din acciza pe care o folosim să se restituie. Evident că nu are cum să se regăsească, poate, în drumuri”, a precizat el.

Ministrul a comentat și condiția discutată de finanțatorii externi, potrivit căreia până la 80% din accizele la carburanți ar trebui direcționate către infrastructura rutieră. Potrivit lui Gavriliță, subiectul va fi analizat în noua politică fiscală.

„Asta urmează să o discutăm în noua politică fiscală, să vedem cât de corect este ca toate accizele de la carburanți să fie direcționate la drumuri. În baza unei analize, de exemplu, se va arăta că doar 20% din accize vor trebui să ajungă la agricultură”, a menționat ministrul.

Șeful de la Finanțe a accentuat că problema drumurilor nu ține doar de volum de bani, ci și de calitatea lucrărilor. „În drumuri noi avem nevoie nu doar de mai mulți bani, dar de mai multă calitate. Dacă noi o să dăm bani în drumuri ca să avem 50% în total, sunt bani foarte serioși. O condiție esențială este responsabilitatea și calitatea”, a punctat Gavriliță.

Declarațiile vin pe fondul criticilor tot mai frecvente privind modul de finanțare a infrastructurii. Economistul Veaceslav Ioniță a atras atenția recent că statul încasează anual circa 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru drumuri, însă doar jumătate din sumă ajunge efectiv în fondul rutier, practica fiind menținută din 2015. Potrivit expertului, pentru menținerea adecvată a rețelei ar fi necesară alocarea anuală a aproximativ 1% din PIB pentru întreținere și încă 1% pentru dezvoltare, în timp ce nivelul actual de finanțare rămâne insuficient.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.