Lucrările la linia electrică Vulcănești–Chișinău, evaluate de reprezentanți ai Comisiei Europene

Lucrările la linia electrică Vulcănești–Chișinău și la stațiile electrice aferente au fost inspectate de o delegație a Directoratului General pentru Extindere și Vecinătate Estică al Comisiei Europene (DG ENEST), aflată la Chișinău pentru a evalua progresele în implementarea Agendei de Reforme, parte a Planului de Creștere pentru Republica Moldova.

În cadrul deplasării, oficialii s-au documentat despre stadiul actual al construcției, termenul de finalizare a lucrărilor și planurile de dezvoltare a infrastructurii de transport al energiei electrice. Linia electrică propriu-zisă a fost finalizată în noiembrie 2025 și a fost testată în luna ianuarie 2026, iar în prezent continuă lucrările la stațiile electrice Chișinău și Vulcănești.

La stația electrică Chișinău au fost deja instalate echipamentele principale, iar în prezent sunt efectuate lucrări de pregătire pentru montarea containerului destinat echipamentelor de protecție. La stația Vulcănești au fost instalate separatoarele și întrerupătoarele, în timp ce transformatoarele de măsură urmează să fie livrate și montate în perioada următoare.

Discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene au vizat și implementarea Planului de creștere economică a Republicii Moldova, finanțat de Uniunea Europeană cu 1,9 miliarde de euro, în special acțiunile din domeniul energetic. Printre acestea se numără construcția liniei Vulcănești–Chișinău, liberalizarea pieței gazelor naturale și programele de eficiență energetică.

Linia Vulcănești–Chișinău are o lungime de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și va avea o capacitate de transport de până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul total al proiectului este estimat la circa 61 de milioane de euro. Anterior, ministrul Energiei Dorin Junghietu a precizat că investiția în linia Vulcănești–Chișinău va fi inclusă treptat în tarif, fără a genera o scumpire imediată a facturilor. Potrivit acestuia, impactul estimat este de aproximativ 5% și reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#lea vulcănești-chișinău #Energie electrică #Comisia Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.