Petrolul trece de 115 dolari pe baril, iar bursele asiatice scad pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu

30 Mart. 2026, 11:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Mart. 2026, 11:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețul petrolului a trecut de 115 dolari pe baril, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, iar bursele asiatice au reacționat imediat cu scăderi semnificative. Evoluțiile vin în cea de-a cincea săptămână de război cu Iranul, amplificând tensiunile de pe piețele globale.

Cotația Brent, reperul internațional al petrolului, a crescut cu peste 3% luni dimineața, depășind pragul de 115 dolari pe baril. În paralel, petrolul WTI, de referință pentru piața americană, a urcat la aproximativ 103 dolari, în creștere cu 3,5% față de finalul săptămânii trecute. Astfel, petrolul se îndreaptă spre cea mai mare creștere lunară din istorie, după ce la sfârșitul lunii februarie era cotat la circa 72 de dolari, iar pe 18 martie a atins un vârf de 119,5 dolari.

Piețele financiare din Asia au deschis pe roșu, investitorii reacționând la intensificarea conflictului. Indicele Nikkei 225 de la Tokyo a pierdut aproximativ 4,5%, iar KOSPI din Coreea de Sud a scăzut cu circa 4%, pe fondul temerilor legate de extinderea confruntărilor.

Tensiunile au fost alimentate de atacurile lansate în weekend de rebelii houthi din Yemen asupra Israelului, precum și de amenințările Iranului privind posibile represalii suplimentare. Situația afectează direct piețele energetice, în special din cauza riscurilor legate de blocarea unor rute esențiale de transport al petrolului.

Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial, este în mare parte blocată, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra prețurilor. În același timp, există temeri că atacurile ar putea perturba și traficul prin strâmtoarea Bab al-Mandeb, un alt punct strategic între Marea Roșie și Oceanul Indian. O eventuală blocadă aici ar putea reduce semnificativ aprovizionarea globală cu petrol.

Pe plan politic, fostul președinte american Donald Trump a declarat că Statele Unite ar putea prelua controlul asupra petrolului iranian, inclusiv asupra principalului terminal de export de pe insula Kharg. În același timp, oficialii iranieni au transmis că sunt pregătiți pentru o escaladare a conflictului, iar SUA au trimis încă 3.500 de militari în regiune.

Experții avertizează că trendul ascendent al prețurilor ar putea continua, unele estimări indicând un posibil nivel de 130 de dolari pe baril în următoarele săptămâni, dacă situația se agravează.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.