Petrolul trece de 115 dolari pe baril, iar bursele asiatice scad pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu

Prețul petrolului a trecut de 115 dolari pe baril, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, iar bursele asiatice au reacționat imediat cu scăderi semnificative. Evoluțiile vin în cea de-a cincea săptămână de război cu Iranul, amplificând tensiunile de pe piețele globale.

Cotația Brent, reperul internațional al petrolului, a crescut cu peste 3% luni dimineața, depășind pragul de 115 dolari pe baril. În paralel, petrolul WTI, de referință pentru piața americană, a urcat la aproximativ 103 dolari, în creștere cu 3,5% față de finalul săptămânii trecute. Astfel, petrolul se îndreaptă spre cea mai mare creștere lunară din istorie, după ce la sfârșitul lunii februarie era cotat la circa 72 de dolari, iar pe 18 martie a atins un vârf de 119,5 dolari.

Piețele financiare din Asia au deschis pe roșu, investitorii reacționând la intensificarea conflictului. Indicele Nikkei 225 de la Tokyo a pierdut aproximativ 4,5%, iar KOSPI din Coreea de Sud a scăzut cu circa 4%, pe fondul temerilor legate de extinderea confruntărilor.

Tensiunile au fost alimentate de atacurile lansate în weekend de rebelii houthi din Yemen asupra Israelului, precum și de amenințările Iranului privind posibile represalii suplimentare. Situația afectează direct piețele energetice, în special din cauza riscurilor legate de blocarea unor rute esențiale de transport al petrolului.

Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial, este în mare parte blocată, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra prețurilor. În același timp, există temeri că atacurile ar putea perturba și traficul prin strâmtoarea Bab al-Mandeb, un alt punct strategic între Marea Roșie și Oceanul Indian. O eventuală blocadă aici ar putea reduce semnificativ aprovizionarea globală cu petrol.

Pe plan politic, fostul președinte american Donald Trump a declarat că Statele Unite ar putea prelua controlul asupra petrolului iranian, inclusiv asupra principalului terminal de export de pe insula Kharg. În același timp, oficialii iranieni au transmis că sunt pregătiți pentru o escaladare a conflictului, iar SUA au trimis încă 3.500 de militari în regiune.

Experții avertizează că trendul ascendent al prețurilor ar putea continua, unele estimări indicând un posibil nivel de 130 de dolari pe baril în următoarele săptămâni, dacă situația se agravează.

#prețul petrolului #țițeiul mai scump #115 dolari #Orientul Mijlociu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.