Chișinăul refuză banii FMI: economie stabilă sau joc periculos?

14 Apr. 2026, 16:27
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Apr. 2026, 16:27 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova încearcă să obțină un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, dar fără componentă financiară, într-un semnal că autoritățile consideră că economia nu mai are nevoie de sprijin de urgență.

Anunțul vine în contextul participării delegației moldovenești, conduse de guvernatoarea Banca Națională a Moldovei, Anca Dragu, și ministrul Finanțelor Adrian Gavriliță, la reuniunile de primăvară organizate de Banca Mondială și FMI, desfășurate la Washington D.C..

Potrivit autorităților, Chișinăul a solicitat inițierea unui program pe trei ani cu FMI, însă fără finanțare directă. În schimb, acordul ar urma să fie unul de tip „ancoră de reforme”, axat pe politici economice, guvernanță și atragerea investițiilor.

Decizia reflectă, susțin oficialii, o îmbunătățire a situației macroeconomice, care nu mai justifică apelul la împrumuturi de urgență. „Continuitatea cooperării cu Fondul este esențială pentru parcursul european și pentru consolidarea credibilității externe”, a declarat Anca Dragu.

Agenda discuțiilor cu FMI include evoluțiile economice, implementarea recomandărilor Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP) din 2025, consolidarea independenței BNM și reformele necesare pentru integrarea europeană.

În paralel, delegația moldovenească are întrevederi și cu reprezentanți ai Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și ai altor instituții financiare internaționale, în încercarea de a atrage investiții și de a consolida parteneriatele externe.

Anterior, fostul premier și actual deputat Ion Chicu a declarat că lipsa componentei financiare în viitorul acord cu FMI nu reflectă o situație favorabilă a finanțelor publice, ci mai degrabă limitele existente privind gradul de îndatorare al statului. Potrivit acestuia, Republica Moldova ar avea un spațiu fiscal restrâns pentru a contracta noi împrumuturi externe.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli

31 Aug. 2026, 14:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
31 Aug. 2026, 14:02 // Actual //  Grîu Tatiana

Modernizarea sistemelor termice din aproape 2 000 de blocuri din Chișinău și Bălți ar urma să fie declarată de utilitate publică de interes național. Este prevederea a două proiecte de lege elaborate de Ministerul Energiei, unul pentru Chișinău și altul pentru Bălți, prin care autoritățile încearcă să deblocheze lucrările și să evite riscul pierderii finanțării externe.

În Chișinău sunt vizate peste 1 700 de blocuri, iar în Bălți – peste 296, unde urmează a fi modernizate instalațiile și rețelele termice din interiorul blocurilor, instalarea punctelor termice individuale și îmbunătățirea sistemelor comune de distribuție.

Problema care a dus la elaborarea celor două proiecte de lege este legată de accesul în blocuri. Unele lucrări trebuie efectuate în spațiile comune sau, în anumite cazuri, în interiorul unor locuințe, iar legislația actuală poate impune acordul coproprietarilor. Pentru un număr atât de mare de imobile, obținerea acestor acorduri poate întârzia lucrările.

Prin urmare, se propune instituirea unei servituți legale speciale, care ar permite companiilor de termoficare să aibă acces la spațiile necesare pentru executarea lucrărilor fără acordul prealabil al coproprietarilor. Măsura ar fi limitată la lucrările prevăzute în proiecte și pe durata executării acestora. Proprietarii vor trebui să fie informați înainte de începerea lucrărilor, iar eventualele prejudicii provocate în timpul intervențiilor urmează să fie compensate integral. Servitutea ar înceta automat după recepția finală a lucrărilor.

În nota informativă pentru Bălți, autoritățile avertizează că blocajul afectează peste 296 de blocuri și creează un risc real de pierdere a finanțării externe. Fără o intervenție legislativă, documentul spune că proiectul nu poate fi implementat, iar lucrările de modernizare nu pot fi realizate.

Și în cazul Chișinăului există riscul ca finanțarea să fie afectată. Nota informativă arată că mecanismele juridice actuale nu permit realizarea investiției în condițiile și termenele asumate prin acordurile externe. Nerespectarea acestor obligații poate duce la suspendarea sau pierderea finanțării.

Investițiile sunt estimate la aproximativ 344 de milioane de euro. Proiectul din Chișinău este de circa 326 de milioane de euro, iar la Bălți investiția se ridică la aproximativ 17,8 milioane de euro.