Elite economice în scădere! Moldova pierde aproape o treime din companiile mari

30 Apr. 2026, 11:03
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Apr. 2026, 11:03 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Proiectul de modificare a Legii contabilității schimbă structura companiilor din Republica Moldova, reducând numărul firmelor mari și mijlocii și mutându-le în categorii inferioare, cu obligații mai lejere.

Datele oficiale arată că, în prezent, din totalul de 68.725 de entități, doar 150 sunt considerate companii mari și 791 mijlocii. Restul sunt, în mare parte, firme mici și micro .

După aplicarea noilor praguri, tabloul se schimbă vizibil, numărul companiilor mari scade de la 150 la doar 104, iar al celor mijlocii de la 791 la 582. În paralel, o parte din aceste firme „coboară” în categoria întreprinderilor mici, care însă, paradoxal, se reduce și ea numeric, deoarece peste 1.100 de firme mici vor deveni microîntreprinderi .

Schimbarea vine din majorarea semnificativă a pragurilor financiare. Pentru a fi considerată firmă mijlocie sau mare, o companie va trebui să depășească limite mult mai ridicate ale veniturilor și activelor până la 960 milioane lei cifră de afaceri și 480 milioane lei active pentru categoria mijlocie .

Efectul este unul în lanț: companiile mijlocii devin mici, cele mici devin micro, iar categoria firmelor mari se subțiază.

Pentru business, această „retrogradare” vine cu beneficii directe. Companiile care ies din categoria mijlocie sau mare scapă de o parte din obligațiile stricte, inclusiv de auditul financiar obligatoriu, și vor putea întocmi rapoarte simplificate.

Autoritățile spun că măsura este necesară pentru a alinia Moldova la standardele Uniunii Europene și pentru a reduce povara birocratică asupra mediului de afaceri. Practic, mai puține firme vor fi tratate ca „mari” sau „mijlocii”, chiar dacă dimensiunea lor economică rămâne aceeași.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Iun. 2026, 16:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Iun. 2026, 16:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Centrală a Rusiei a decis să reducă dobânda-cheie de la 14,5% la 14,25%, ceea ce marchează o  noua reducere consecutivă a ratei de referință și continuă procesul de relaxare a politicii monetare început în iunie 2025.

Decizia a surprins piețele financiare, întrucât majoritatea analiștilor anticipau o reducere mai mare, până la 14%. În ultimele luni, presiunile asupra Băncii Rusiei pentru accelerarea reducerii dobânzilor au crescut, pe fondul încetinirii economiei și al solicitărilor venite inclusiv din partea mediului de afaceri și a conducerii politice.

Totodată, ședința Consiliului de administrație a atras atenția după ce guvernatoarea Băncii Rusiei, Elvira Nabiullina, a lipsit aproape o lună din spațiul public, alimentând speculații privind o posibilă demisie.

În comunicatul său, Banca Rusiei a explicat că principalul motiv pentru reducerea mai prudentă a dobânzii îl reprezintă riscurile generate de politica fiscală. Deși inflația continuă să încetinească, iar economia a revenit pe creștere după declinul de la începutul anului, autoritățile monetare consideră că majorarea cheltuielilor bugetare ar putea alimenta noi presiuni inflaționiste.

Instituția a avertizat că politica bugetară pentru următorii trei ani va fi mai expansionistă decât se estima anterior, ceea ce ar putea necesita menținerea unor dobânzi mai ridicate pentru o perioadă mai lungă.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat recent că se așteaptă la o nouă reducere a dobânzii-cheie, însă banca centrală a preferat o abordare mai precaută, semnalând că va evalua oportunitatea unor noi reduceri în funcție de evoluția inflației, a așteptărilor inflaționiste și a riscurilor interne și externe.

Experții consideră că ritmul reducerilor va încetini în perioada următoare. Potrivit unor estimări ale analiștilor ruși, dobânda-cheie ar putea ajunge la aproximativ 13% până la sfârșitul anului, însă menținerea unei rate de două cifre și în 2027 devine tot mai probabilă.

Banca Rusiei continuă să identifice riscuri inflaționiste semnificative, inclusiv creșterea rapidă a salariilor, deteriorarea perspectivelor economiei mondiale, majorarea cheltuielilor bugetare și reducerea producției de carburanți după atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești.