Igor Nicolaevici, ce ai făcut pentru moldovenii din diasporă? Al cui președinte ești tu?

„Republica Moldova va trebui să continue colaborarea cu UE, România şi cu SUA. Voi pleda pentru un parteneriat bun cu vecinii, iar cu Ucraina vom avea cele mai bune relaţii” (Igor Dodon, campania electorală din 2016)

În campania electorală din 2016 Igor Dodon le-a făcut multe promisiuni moldovenilor. Au fost spuse multe, dar puține dintre ele realizate, mai ales când a fost vorba despre politica externă a Republicii Moldova.

”Sunt pentru parteneriat strategic şi relaţii bune cu Federaţia Rusă. Pentru că avem nevoie de piaţa rusă şi trebuie să rezolvăm problemele migranţilor, care sunt sute de mii în Federaţia Rusă. Însă aceasta nu înseamnă că trebuie să apară o cortină de fier pe Prut. Lucrul acesta nu putem să ni-l permitem, pentru că în Uniunea Europeană, de asemenea, muncesc câteva sute de mii de cetăţeni moldoveni, avem exporturi spre Uniunea Europeană”. (Igor Dodon, 2016)

Ce s-a întâmplat însă în realitate? Ajuns în fotoliul de președinte și pe parcursul celor aproape patru ani de mandat, Igor Dodon s-a făcut a uita despre parteneriatele strategice cu vecinii: România și Ucraina. Niciunul dintre preşedinţii celor două state nu au vizitat Republica Moldova , dar nici Dodon nu a fost invitat la Bucureşti sau Kiev. Cu omologul său român Klasu Iohannis, Dodon s-a văzut o singură dată, la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în septembrie 2019. În schimb, Dodon s-a întâlnit de cel puțin 14 ori cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Topul este continuat de președintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukashenko, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev și cel al Turciei – Recep Tayyip Erdogan.

Șeful statului a efectual cel puțin 21 de vizite în Federația Rusă, 19 – în statele Uniunii Eurasiatice: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan sau în țări apropiate din punct de vedere politic cu Federația Rusă: Turkmenistan, Tadjikistan, Iran, Tadjikistan Azerbaidjan, Turcia. Pe parcusul întregului său mandat, Igor Dodon a efectuat doar TREI vizite în Uniunea Europeană, la invitația omologilor din Italia, Germania și Belgia. Au mai fost alte șapte deplăsări la conferințe internaționale sau pelerinaje: PE, Conferința de securitate de la Munich, Pelerinaj Muntele Athos, Adunarea generala ONU, unde Dodon nu scăpat ocazia să facă cât mai multe poze pe hol cu diferiți lideri europeni.

”Voi fi un președinte atât pentru cei care se văd alături de Uniunea Europeană, cât şi pentru cei care doresc o relație mai apropiată cu Federaţia Rusă, pentru a găsi astfel ‘un echilibru în societate”. (Igor Dodon, 2016)

A spus una, dar a făcut alta. Președintele ”tuturor moldovenilor” nu a ținut cont de cifrele oficiale care arată clar o orientare a moldovenilor spre Uniunea Europeană. Astfel că din 2018, UE și nu Rusia este cel mai mare partener comercial și cel mai mare investitor al Republicii Moldova. În 2018, schimburile comerciale cu UE au reprezentat 70% din totalul exporturilor moldovenești și 56% din comerț. Datele oficiale mai arată că aproximativ 1,3 milioane de moldoveni (din cele 3,546 milioane înregistrate în Republica Moldova) sunt plecați la muncă în străinătate. Doar ăn jur de 450 de mii sunt în Federația Rusă, iar restul – în Uniunea Europeană. Mai mult, aceleași date la care Igor Dodon are acces arată că numărul moldovenilor care aleg să plece la muncă în Rusia a scăzut constant în ultimii ani (440.000 în 2017 față de 580.000 în 2014, potrivit cifrelor prezentate de Centrul de Cercetare Strategică din Federaţia Rusă).

Experţii ruşi explică scăderea numărului de muncitori moldoveni prin devalorizarea rublei ruseşti, liberalizarea regimului de vize pentru moldoveni în UE, legile migraţionale ale Rusiei, care au intrat în vigoare din 1 ianuarie 2015 și care îi obligă pe străinii care vor să muncească pe teritoriul Rusiei să suporte mai multe costuri şi să obţină un set întreg de documente. În 2018, doar 4,1 % din numărul total de emigranţi în Federaţia Rusă care au primit patentă cu drept legal de muncă au fost moldoveni.

Mai mult, așa-zisa amnistie migrațională promisă cetățenilor moldoveni aflați la muncă în Federația Rusă, în mod expres în contextul alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 și care a fost valabilă strict pe perioada alegerilor, a avut consecințe grave. Igor Dodon a scris atunci pe pagina sa de Facebook că 148 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova, care au încălcat articolul 26, aliniatele 4 și 8 ale Legii federale „Despre ieșirea de pe teritoriul Federației Ruse și intrarea pe teritoriul Federației Ruse”, precum și alți 13 mii de cetățeni ai Republicii Moldova, care au încălcat articolul 27, aliniatele 12, 13 și 14 ale aceleiași Legi, vor beneficia de amnistia migrațională.

„Interdicția de a intra pe teritoriul Federației Ruse, impusă acestor categorii de cetățeni ai Moldovei, va fi anulată în cazul dacă ei vor părăsi teritoriul Federației Ruse nu mai târziu de 1 februarie 2019 și vor reveni pe teritoriul Federației Ruse nu mai devreme de 15 martie 2019. La îndeplinirea acestor condiții, pe lingă anularea interdicției de a intra în țară, va începe curgerea noului termen al șederii legale a cetățeanului Moldovei pe teritoriul Federației Ruse”, susținea șeful statului.

Adică, moldovenii din Rusia trebuiau să revină acasă exact în perioada electorală. Foarte comod în contextul în care Igor Dodon participa la alegerile parlamentare din februarie 2019, pe listele Partidului Socialiștilor din R.Moldova. Președintele Parlamentului de atunci, Andrian Candu, susținea însă că Dodon nu poate să candideze , întrucât nu-i permite legislația.

Chiar dacă a existat un acord între cei doi președinți, de cele mai dese ori instituțiile abilitate din Rusia habar nu au aveau despre aceasta fiindcă nu au fost notificate de către autoritățile ruse și, prin urmare, amnistia nu era aplicată. În consecință, mulții cetățenii moldoveni s-au ales cu dosare penale și condamnări, iar unii nu au mai avut posibilitatea să revină la locul de muncă din Federația Rusă. Este și istoria Alionei Danilova, relatată de Europa Liberă.

Tânăra lucra de cinci ani în Federația Rusă și se căsătorise cu un cetățean rus și a aflat că, de fapt, a încălcat condițiile de ședere. Ea spunea că și-a trimis soțul să verifice dacă funcționează ,,amnistierea” despre care a aflat pe rețelele de socializare. În oficiile centrale, unde sunt și alți cetățeni de alte etnii, informația era însă negată. Despre ea însă vorbesc unii angajați, care le spun ,,pe ascuns” moldovenilor ce să facă, spunea atunci Aliona Danilova.

La capitolul întrevederilor preşedintelui Dodon cu ambasadorii altor state, ambasadorul Federaţiei Ruse deţine întâietatea: 65 de întâlniri oficiale în 3,5 ani. De 36 de ori Igor Dodon s-a văzut cu ambasadorul SUA, iar cu ambasadorul Turciei – de 19 ori. Cu ambasadorul României șeful statului a avut două întrevederi, iar cu cel al Ucrainei – nicio întrevedere bilaterală, scrie zdg.md.

Astăzi, avântându-se în lupta pentru un nou mandat de președinte, Igor Dodon promite ”o punte între Est și Vest”, unde Rusia va fi principalul partener strategic al R. Moldova. Turcia și China vor fi, potrivit platformei electorale a lui Igor Dodon, „partenerii noștri strategici”, pe același palier cu Statele Unite ale Americii. De asemenea, din același document aflăm că dezvoltarea relațiilor cu UE va consta „aprobarea normelor și standardelor europene în domeniul dreptului și al combaterii corupției”. În schimb, relațiile cu structurile și țările Uniunii Economice Eurasiatice, dominată totalmente de Rusia, „vor fi dezvoltate în toate direcțiile: interparlamentară, economică, umanitară, interregională, cooperarea juridică, dar și în domeniul securității și schimbului de informații tehnico-științifice”.

Asociația pentru Politică Externă din R. Moldova (APE) a emis o declarație prin care atenționează că prioritățile de politică externă anunțate de Igor Dodon reprezintă „cea mai agresivă tentativă de revizuire cardinală a politicii externe a Republicii Moldova din ultimii 20 de ani”.

„Dodon ignoră cu desăvârșire Parteneriatul nostru strategic pentru integrare europeană cu România și nu spune nimic despre importanța strategică a Ucrainei pentru asigurarea securității noastre naționale și integrității teritoriale. Ambelor state vecine le este negat statutul de parteneri strategici primordiali, fiind reduse la dezvoltarea unor simple relații de bună vecinătate și de cooperare”, se arată în declarația APE.

Dodon reia însă minciunile pe care le-a lansat în campania electorală din 2016:

”Moldova va stabili relații bune între Est și Vest. Noi nu vom prieteni cu cineva împotriva cuiva și nu ne vom opune niciunuia dintre partenerii noștri. Un parteneriat reciproc avantajos și cu Estul, și cu Vestul deschide noi oportunități pentru dezvoltarea social-economică a Moldovei”, promite Dodon în 2020.

Cine te mai crede, Igor Nicolaevici? O fi poporul moldovean osândit pentru că soarta i-a fost dictată de niște politicieni iresponsabili și mincinoși, dar prost nu e. De ce pleacă moldovenii din țară, Igor Nicolaevici? Crezi că o fac deoarce le-ai creat locuri de muncă și le-ai dat salarii decente, așa cum te lauzi? De ce nu se mai duc moldovenii în Rusia și pleacă în Europa? De ce nu te votează niciun tânăr din această țară? De ce nu asculți ce vor oamenii atunci când te lauzi că ești CANDIDATUL POPORULUI?

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.