Guvernul promite că nu va tăia din drumuri și infrastructură pentru a reduce deficitul

Reducerea deficitului bugetar nu va afecta capacitatea Republicii Moldova de a finanța proiecte investiționale prioritare, precum construcția și reabilitarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare sau alte proiecte de infrastructură. Asigurările au fost oferite de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Oficialul a declarat că diminuarea deficitului bugetar va contribui la consolidarea sănătății financiare a statului și va permite Guvernului să se împrumute în condiții mai avantajoase pe viitor.

„Cert este faptul că ne împrumutăm mai puțin. În urmare, vom putea să ne împrumutăm și mai confortabil și în condiții mai bune, pentru că vom avea o situație financiară mai sănătoasă ca stat. În urmare, asta trebuie să fie și o consecință de reducere a costului deservirii datoriei”, a declarat ministrul.

Andrian Gavriliță a subliniat că Republica Moldova trebuie să revină la parametrii fiscali compatibili cu standardele Uniunii Europene după perioada marcată de multiple crize.

„UE are standarde foarte clare ce ține de deficit. Am depășit toate crizele, acum trebuie să facem toate lucrurile corecte ca să avem deficitul în limitele necesare”, a afirmat oficialul.

Întrebat dacă obiectivul de reducere a deficitului bugetar va avea efecte asupra investițiilor publice, ministrul a respins această ipoteză și a susținut că investițiile trebuie să reprezinte o prioritate a cheltuielilor publice.

„Nu, apropo, și noi trebuie să schimbăm această optică și abordare, care, din păcate, poate de-a lungul istoriei s-a mai întâmplat. Se mergea cu cheltuielile curente și, la urmă, dacă rămânea ceva, se investea și în investiții. Investițiile trebuie să fie prioritatea principală”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, această abordare este agreată inclusiv cu Fondul Monetar Internațional, iar țintele privind reducerea deficitului nu trebuie să afecteze implementarea proiectelor strategice.

„Acolo unde avem țintele de deficit, nu trebuie să afecteze capacitatea noastră de a implementa investițiile care sunt prioritare”, a precizat ministrul Finanțelor.

Autoritățile susțin că reducerea deficitului bugetar va permite, pe termen mediu, diminuarea costurilor de finanțare și menținerea investițiilor publice ca motor principal al dezvoltării economice.

Deficitul bugetar pentru anul 2026 este de 21 miliarde de lei, ceea ce e echivalentul cu 5% din PIB. Autoritățile și-au asumat reducerea deficitului bugetar la 3,5% din PIB până în anul 2029, obiectiv stabilit prin noul program agreat cu Fondul Monetar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #deficit #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.