Guvernul promite că nu va tăia din drumuri și infrastructură pentru a reduce deficitul

Reducerea deficitului bugetar nu va afecta capacitatea Republicii Moldova de a finanța proiecte investiționale prioritare, precum construcția și reabilitarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare sau alte proiecte de infrastructură. Asigurările au fost oferite de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Oficialul a declarat că diminuarea deficitului bugetar va contribui la consolidarea sănătății financiare a statului și va permite Guvernului să se împrumute în condiții mai avantajoase pe viitor.

„Cert este faptul că ne împrumutăm mai puțin. În urmare, vom putea să ne împrumutăm și mai confortabil și în condiții mai bune, pentru că vom avea o situație financiară mai sănătoasă ca stat. În urmare, asta trebuie să fie și o consecință de reducere a costului deservirii datoriei”, a declarat ministrul.

Andrian Gavriliță a subliniat că Republica Moldova trebuie să revină la parametrii fiscali compatibili cu standardele Uniunii Europene după perioada marcată de multiple crize.

„UE are standarde foarte clare ce ține de deficit. Am depășit toate crizele, acum trebuie să facem toate lucrurile corecte ca să avem deficitul în limitele necesare”, a afirmat oficialul.

Întrebat dacă obiectivul de reducere a deficitului bugetar va avea efecte asupra investițiilor publice, ministrul a respins această ipoteză și a susținut că investițiile trebuie să reprezinte o prioritate a cheltuielilor publice.

„Nu, apropo, și noi trebuie să schimbăm această optică și abordare, care, din păcate, poate de-a lungul istoriei s-a mai întâmplat. Se mergea cu cheltuielile curente și, la urmă, dacă rămânea ceva, se investea și în investiții. Investițiile trebuie să fie prioritatea principală”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, această abordare este agreată inclusiv cu Fondul Monetar Internațional, iar țintele privind reducerea deficitului nu trebuie să afecteze implementarea proiectelor strategice.

„Acolo unde avem țintele de deficit, nu trebuie să afecteze capacitatea noastră de a implementa investițiile care sunt prioritare”, a precizat ministrul Finanțelor.

Autoritățile susțin că reducerea deficitului bugetar va permite, pe termen mediu, diminuarea costurilor de finanțare și menținerea investițiilor publice ca motor principal al dezvoltării economice.

Deficitul bugetar pentru anul 2026 este de 21 miliarde de lei, ceea ce e echivalentul cu 5% din PIB. Autoritățile și-au asumat reducerea deficitului bugetar la 3,5% din PIB până în anul 2029, obiectiv stabilit prin noul program agreat cu Fondul Monetar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gavrilita #deficit #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina