Cifre uluitoare! Mondialul 2026 valorează cât o Moldovă întreagă

Campionatul Mondial de Fotbal 2026 poate fi comparat, din punct de vedere economic, cu Republica Moldova. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță, care a analizat impactul financiar estimat al competiției organizate de FIFA și l-a raportat la principalii indicatori economici ai țării.

Potrivit acestuia, numărul locurilor de muncă susținute de Campionatul Mondial este aproape identic cu numărul persoanelor ocupate în economia moldovenească. Dacă în Republica Moldova lucrează, oficial și neoficial, aproximativ 825 de mii de persoane, atunci competiția fotbalistică ar urma să susțină circa 824 de mii de locuri de muncă echivalent normă întreagă (FTE).

„Imaginați-vă că toată populația ocupată a Moldovei ar lucra exclusiv pentru fotbal: hoteluri, avioane, restaurante, televiziuni, securitate, transport și organizare”, a remarcat economistul.

O altă comparație vizează veniturile fiscale. Conform estimărilor FIFA, Campionatul Mondial din 2026 va genera aproximativ 9,4 miliarde de dolari venituri fiscale, echivalentul a circa 160 de miliarde de lei. Prin comparație, veniturile Bugetului Public Național al Republicii Moldova sunt estimate la aproximativ 155 de miliarde de lei.

„Taxele generate de un singur campionat mondial sunt comparabile cu toate veniturile anuale ale statului moldovean”, a subliniat Ioniță.

Analiza relevă și o apropiere surprinzătoare între dimensiunea economiei moldovenești și impactul economic total al competiției. FIFA estimează că turneul va genera un impact asupra PIB-ului global de aproximativ 40,9 miliarde de dolari, adică aproape 700 de miliarde de lei.

În același timp, PIB-ul Republicii Moldova este de aproximativ 370 de miliarde de lei, iar valoarea totală a activității economice generate anual în economie se apropie de 600–700 de miliarde de lei.

„Dacă am privi Campionatul Mondial ca pe o economie națională, aceasta ar avea o dimensiune surprinzător de apropiată de economia Republicii Moldova”, afirmă economistul.

În concluzie, Veaceslav Ioniță spune, într-o notă ironică, dar bazată pe date economice, că „dacă Campionatul Mondial de Fotbal ar fi o țară, s-ar numi Republica Moldova”, argumentând că numărul locurilor de muncă, veniturile fiscale și amploarea activității economice sunt comparabile cu cele ale economiei moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#econoie #fotbal #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina