De la Ștefan cel Mare la pizza! Cum a fost detronată brânza de oi în Republica Moldova

18 Iun. 2026, 10:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Iun. 2026, 10:14 // Actual //  Ursu Victor

Consumul de cașcaval în Republica Moldova a crescut de peste 20 de ori în ultimii 25 de ani, devenind unul dintre cele mai clare semne ale schimbării obiceiurilor alimentare și ale creșterii nivelului de trai, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit unei analize prezentate de acesta, în anul 2000 un moldovean consuma, în medie, doar 400 de grame de cașcaval pe an. În 2026, consumul a ajuns la 8,3 kilograme per persoană, ceea ce reprezintă una dintre cele mai spectaculoase transformări din alimentația populației.

În contrast, consumul de brânză de oi, considerată timp de secole produsul tradițional al moldovenilor, a urmat o tendință descendentă. Dacă în anul 2000 acesta era de aproximativ 1,9 kilograme pe persoană, în prezent a coborât la circa 1,2 kilograme.

„De la Ștefan cel Mare până în 2015 a dominat brânza de oi. După 2015, în dieta moldovenilor domnește deja cașcavalul”, afirmă economistul.

Datele arată că anul 2015 a fost ultimul în care consumul de brânză de oi l-a depășit pe cel de cașcaval. De atunci, diferența dintre cele două produse s-a accentuat constant. Astăzi, moldovenii consumă de aproape șapte ori mai mult cașcaval decât brânză de oi, situația fiind complet inversă față de cea de acum un sfert de secol, când brânza de oi era consumată de aproape cinci ori mai mult.

În aceeași perioadă, consumul total de brânzeturi tari a crescut de la 2,2 kilograme la aproximativ 9,5 kilograme pe persoană, majoritatea acestei creșteri fiind generată de cererea tot mai mare pentru cașcaval.

Potrivit lui Ioniță, fenomenul reflectă atât creșterea bunăstării populației, cât și schimbarea preferințelor de consum. Cașcavalul este un produs mai scump și mai prezent în alimentația urbană modernă, fiind utilizat frecvent în preparate precum pizza, pastele sau sandwich-urile. În schimb, brânza de oi rămâne asociată gusturilor tradiționale și generațiilor care au crescut în mediul rural.

17 Sept. 2026, 12:23
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Sept. 2026, 12:23 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Veniturile bugetului de stat au crescut cu peste 1,6 miliarde de lei față de anul trecut, însă dinamica generală este frânată de scăderea puternică a altor categorii de încasări, arată datele operative ale Ministerului Finanțelor pentru perioada de până la mijlocul lunii septembrie.

Potrivit datelor, veniturile totale acumulate în 2026 au ajuns la aproximativ 53,14 miliarde de lei, față de 51,50 miliarde de lei în perioada similară din 2025. Creșterea este de circa 1,64 miliarde de lei, sau 3,2%.

Cele mai mari avansuri sunt înregistrate la încasările administrate de Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal.

Veniturile colectate de Fisc au urcat la 24,97 miliarde de lei, de la 21,89 miliarde de lei în perioada comparabilă a anului trecut. Diferența este de peste 3,07 miliarde de lei, ceea ce corespunde unei creșteri de 14%.

Serviciul Vamal a acumulat aproximativ 30,15 miliarde de lei, cu 2,37 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. Avansul este de 8,5%.

În schimb, categoria „alte venituri” a înregistrat o scădere abruptă. Acestea s-au redus de la aproximativ 4,97 miliarde de lei anul trecut la 2,10 miliarde de lei în 2026, ceea ce înseamnă un minus de aproximativ 2,86 miliarde de lei sau 57,6%.

Datele mai arată că veniturile acumulate până la perioada raportată reprezintă 68,8% din nivelul planificat pentru întregul an. Planul anual indicat de Ministerul Finanțelor este de circa 77,26 miliarde de lei.

În luna septembrie, ritmul încasărilor s-a accelerat. Veniturile acumulate în această perioadă au ajuns la aproximativ 2,38 miliarde de lei, cu 21,8% peste nivelul perioadei comparabile din 2025.

Încasările Serviciului Fiscal au crescut cu 15,3%, iar cele ale Serviciului Vamal cu 21,6%, potrivit acelorași date operative.