Latifundiarul de la Metalferos! 80 de terenuri, un depozit de 1,5 milioane și patru firme

07 Iul. 2026, 16:14
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
07 Iul. 2026, 16:14 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Directorul general al SA „Metalferos”, Petru Bondari, care și-a anunțat demisia în data de 4 iulie, a declarat pentru anul 2025 o avere, care include 80 de terenuri, un depozit bancar de 1,5 milioane de lei, mai multe imobile și participații în patru companii private, potrivit declarației de avere și interese personale.

Conform documentului, Bondari a obținut anul trecut venituri totale de aproximativ 754 mii de lei. Cea mai mare parte provine din salariul de 443,3 mii de lei încasat de la SA „Metalferos”, unde a ocupat funcția de director general din noiembrie 2024. La acestea se adaugă 73,3 mii de lei din dobânzi bancare și 237,7 mii de lei din chirii și arendă.

Unul dintre cele mai valoroase active declarate este un depozit bancar de 1,5 milioane de lei, deschis la MAIB, care i-a adus în 2025 venituri din dobânzi de peste 72 mii de lei.

La capitolul bunuri imobile, șeful Metalferos declară 80 de terenuri, majoritatea cu destinație agricolă, dar și terenuri intravilane și extravilane, dobândite în perioada 2010–2023. Printre acestea se regăsesc terenuri cu suprafețe de aproape 5 hectare, peste 1,3 hectare, precum și alte loturi agricole și extravilane de dimensiuni mai mici.

Pe lângă terenuri, Petru Bondari mai deține un apartament de 99,8 metri pătrați, cumpărat în 2019, o casă de locuit, două garaje și alte bunuri imobile.

Declarația de avere arată că fostul director al întreprinderii de stat este și asociat în patru companii private: ACTIVIS TRAINING SRL, ACTIVIS TEAM BUILDING SRL, Recycle Art Group SRL și AGROBOND-GRUP SRL, valoarea participațiilor declarate ridicându-se la câteva milioane de lei.

 

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.