Latifundiarul de la Metalferos! 80 de terenuri, un depozit de 1,5 milioane și patru firme

07 Iul. 2026, 16:14
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
07 Iul. 2026, 16:14 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Directorul general al SA „Metalferos”, Petru Bondari, care și-a anunțat demisia în data de 4 iulie, a declarat pentru anul 2025 o avere, care include 80 de terenuri, un depozit bancar de 1,5 milioane de lei, mai multe imobile și participații în patru companii private, potrivit declarației de avere și interese personale.

Conform documentului, Bondari a obținut anul trecut venituri totale de aproximativ 754 mii de lei. Cea mai mare parte provine din salariul de 443,3 mii de lei încasat de la SA „Metalferos”, unde a ocupat funcția de director general din noiembrie 2024. La acestea se adaugă 73,3 mii de lei din dobânzi bancare și 237,7 mii de lei din chirii și arendă.

Unul dintre cele mai valoroase active declarate este un depozit bancar de 1,5 milioane de lei, deschis la MAIB, care i-a adus în 2025 venituri din dobânzi de peste 72 mii de lei.

La capitolul bunuri imobile, șeful Metalferos declară 80 de terenuri, majoritatea cu destinație agricolă, dar și terenuri intravilane și extravilane, dobândite în perioada 2010–2023. Printre acestea se regăsesc terenuri cu suprafețe de aproape 5 hectare, peste 1,3 hectare, precum și alte loturi agricole și extravilane de dimensiuni mai mici.

Pe lângă terenuri, Petru Bondari mai deține un apartament de 99,8 metri pătrați, cumpărat în 2019, o casă de locuit, două garaje și alte bunuri imobile.

Declarația de avere arată că fostul director al întreprinderii de stat este și asociat în patru companii private: ACTIVIS TRAINING SRL, ACTIVIS TEAM BUILDING SRL, Recycle Art Group SRL și AGROBOND-GRUP SRL, valoarea participațiilor declarate ridicându-se la câteva milioane de lei.

 

08 Iul. 2026, 16:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
08 Iul. 2026, 16:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul pregătește un nou mecanism național de coordonare a prognozei macroeconomice oficiale, prin care toate instituțiile statului vor utiliza același scenariu economic atunci când vor elabora bugetul, politicile publice și documentele strategice. Proiectul, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, urmărește să elimine diferențele dintre estimările făcute de autorități și să creeze un sistem unic de prognoză la nivel guvernamental.

Potrivit notei informative, în prezent Republica Moldova utilizează un sistem de prognoză conceput în principal pentru elaborarea bugetului, însă acesta este fragmentat și nu integrează în mod sistematic domenii importante precum piața muncii, sectorul extern sau sectorul financiar. Totodată, coordonarea dintre instituții se face în mare parte pe baza unor înțelegeri informale, fără un mecanism clar de reconciliere și aprobare a prognozelor.

Noul mecanism stabilește că prognozele macroeconomice vor fi elaborate în cadrul a trei runde oficiale pe an – până la 30 martie, 31 iulie și 31 octombrie. Dacă vor apărea crize economice, modificări importante de politici sau revizuiri statistice semnificative, autoritățile vor putea organiza și runde extraordinare de prognoză. Scenariul oficial va avea, de regulă, un orizont de patru ani – anul în curs și următorii trei ani – și va include indicatori privind economia reală, sectorul fiscal, piața muncii, sectorul extern, sectorul financiar și demografia.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va fi autoritatea responsabilă de coordonarea prognozei macroeconomice oficiale, iar Ministerul Finanțelor va utiliza scenariul aprobat la elaborarea bugetului. Prognoza va fi analizată de un Grup Tehnic de Coordonare și aprobată ulterior de Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică.

Documentul mai arată că implementarea noului mecanism va necesita suplimentarea Direcției analiză și prognozare macroeconomică cu două funcții noi, pentru elaborarea prognozelor privind piața muncii, sectorul extern și sectorul financiar. Costurile estimate se ridică la 52,2 mii de lei pe lună, respectiv 807,6 mii de lei anual.

Autoritățile susțin că noul sistem va face prognozele economice mai coerente și mai credibile, va reduce incertitudinile pentru mediul de afaceri și va contribui la îndeplinirea angajamentelor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, mecanismul urmând să fie implementat până la sfârșitul anului 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!