Guvernul Tofan vrea un stat mai mic și o economie mai mare: restructurări, privatizări și aderare la UE până în 2030

Programul de guvernare publicat de premierul desemnat Vasile Tofan propune una dintre cele mai ample restructurări ale statului din ultimii ani. Documentul, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, pune accent pe relansarea economiei, aderarea accelerată la Uniunea Europeană și reducerea dimensiunii aparatului administrativ.

Una dintre cele mai importante măsuri este reforma administrativ-teritorială, care prevede restructurarea fundamentală a nivelului raional, transferul competențelor și patrimoniului către unități administrativ-teritoriale mai puternice și descentralizarea fiscală. Programul vorbește despre primării consolidate și despre regionalizarea unor servicii publice, precum apa, canalizarea și transportul.

Documentul prevede, de asemenea, un audit general al administrației centrale, urmat de comasarea sau lichidarea instituțiilor cu atribuții suprapuse și reducerea costurilor administrative. Guvernul promite că fiecare instituție și întreprindere de stat va trebui să demonstreze rezultatele obținute pentru banii publici cheltuiți.

O altă prevedere vizează întreprinderile de stat. Executivul intenționează să inventarieze toate activele statului, să efectueze audituri externe și să decidă, în funcție de performanță, restructurarea, listarea parțială la bursă, privatizarea sau lichidarea acestora.

Pe plan economic, Guvernul își propune ca Republica Moldova să devină „cea mai simplă, previzibilă și prietenoasă jurisdicție europeană pentru lansarea și dezvoltarea unei afaceri”. Programul include reducerea birocrației, controale bazate pe risc, digitalizarea serviciilor, dezvoltarea Moldova HiTech Park, crearea de „sandbox-uri” pentru inteligența artificială și dublarea exporturilor tehnologice.

Totodată, Executivul își asumă obiectivul de finalizare a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și pregătirea semnării Tratatului de Aderare până la sfârșitul anului 2028, astfel încât Republica Moldova să fie pregătită pentru aderare până în 2030.

Programul pornește de la constatarea că economia Republicii Moldova traversează o perioadă dificilă. Guvernul arată că PIB-ul a crescut cu doar 0,4% în primul trimestru al anului 2026, iar importurile sunt de aproape trei ori mai mari decât exporturile, ceea ce impune măsuri pentru stimularea investițiilor, productivității și exporturilor.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 va fi majorat cu aproximativ 1,37 miliarde de lei, până la 52,83 miliarde de lei, însă documentul votat vineri în prima lectură arată că încasările din contribuțiile sociale achitate de angajatori sunt sub nivelul estimat inițial. Diferența este compensată în mare parte prin transferuri suplimentare de la bugetul de stat.

Potrivit notei de fundamentare, veniturile și cheltuielile BASS sunt revizuite de la 51,45 miliarde de lei la 52,83 miliarde de lei, după analiza execuției bugetare din primele șase luni ale anului și reevaluarea necesarului de bani pentru prestațiile sociale până la sfârșitul lui 2026.

Unul dintre detalii din document este revizuirea în jos a veniturilor din contribuțiile obligatorii de asigurări sociale. Planul este redus cu 413,5 milioane de lei, de la 31,34 miliarde la aproximativ 30,93 miliarde de lei. Principalul motiv este diminuarea cu 477,6 milioane de lei a contribuțiilor sociale virate de angajatori.

În schimb, contribuțiile achitate de persoanele neangajate sunt majorate cu circa 11,1 milioane de lei, iar autoritățile introduc în plan aproape 53 milioane de lei din majorări de întârziere și penalități pentru neachitarea la timp a contribuțiilor sociale.

Pentru a acoperi necesarul suplimentar, transferurile dintre bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale cresc cu aproximativ 1,61 miliarde de lei. Din această sumă, 721,1 milioane de lei reprezintă transferuri suplimentare cu destinație specială pentru prestații sociale, iar alte 886,6 milioane de lei sunt alocate pentru acoperirea deficitului BASS și a majorării cheltuielilor finanțate din resurse generale.

Revizuirea bugetului aduce bani suplimentari și pentru pensii. Cheltuielile pentru „Protecția persoanelor în etate” cresc cu aproximativ 288,6 milioane de lei. Din această sumă, aproape 244,5 milioane de lei sunt necesari pentru pensiile pentru limită de vârstă, iar circa 44,1 milioane de lei – pentru pensiile anticipate pentru carieră lungă.

Și bugetul destinat șomerilor este revizuit puternic în sus. Pentru prestațiile de șomaj se adaugă aproape 59,4 milioane de lei, cheltuielile urmând să urce de la circa 119,7 milioane la 179,1 milioane de lei.

Una dintre cele mai mari creșteri este înregistrată la protecția persoanelor cu dizabilități, unde bugetul este suplimentat cu aproximativ 344,6 milioane de lei, până la peste 6,3 miliarde de lei. Autoritățile explică majorarea prin creșterea numărului de beneficiari și a mărimii medii a prestațiilor sociale. Doar transferurile suplimentare de la bugetul de stat pentru această categorie cresc cu aproximativ 247,1 milioane de lei.

Documentul scoate în evidență și o redistribuire în zona ajutoarelor sociale. Pentru reducerea vulnerabilității energetice sunt prevăzute suplimentar 550 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate sunt reduse cu 33 de milioane de lei. Per total, subprogramul „Protecția socială în cazuri excepționale” crește cu 517 milioane de lei, până la circa 3 miliarde de lei.

La capitolul familie și copii, cheltuielile sunt suplimentate cu circa 50,4 milioane de lei, însă în interiorul programului există redistribuiri semnificative. Sunt adăugate aproximativ 121,5 milioane de lei pentru indemnizațiile destinate persoanelor asigurate care îngrijesc copilul până la vârsta de trei ani și 2 milioane de lei pentru indemnizația paternală. În același timp, necesarul pentru indemnizațiile de maternitate este redus cu aproximativ 33,5 milioane de lei, iar transferurile pentru îngrijirea copilului până la doi ani scad cu 40 de milioane de lei.

Un alt detaliu este apariția în buget a unor surse noi de venit. Autoritățile estimează peste 152 milioane de lei din impozitul unic perceput rezidenților parcurilor IT și aproximativ 20,5 milioane de lei din impozitul unic achitat de antreprenorii independenți.

În același timp, Casa Națională de Asigurări Sociale își reduce cu 11 milioane de lei cheltuielile pentru administrarea sistemului public de asigurări sociale. Motivul indicat în document este anularea procedurii de achiziție pentru elaborarea și implementarea unui nou sistem informațional „Protecția socială”, planificat pentru perioada 2026–2028.