Guvernul Tofan vrea un stat mai mic și o economie mai mare: restructurări, privatizări și aderare la UE până în 2030

20 Iul. 2026, 14:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Iul. 2026, 14:06 // Actual //  Ursu Victor

Programul de guvernare publicat de premierul desemnat Vasile Tofan propune una dintre cele mai ample restructurări ale statului din ultimii ani. Documentul, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, pune accent pe relansarea economiei, aderarea accelerată la Uniunea Europeană și reducerea dimensiunii aparatului administrativ.

Una dintre cele mai importante măsuri este reforma administrativ-teritorială, care prevede restructurarea fundamentală a nivelului raional, transferul competențelor și patrimoniului către unități administrativ-teritoriale mai puternice și descentralizarea fiscală. Programul vorbește despre primării consolidate și despre regionalizarea unor servicii publice, precum apa, canalizarea și transportul.

Documentul prevede, de asemenea, un audit general al administrației centrale, urmat de comasarea sau lichidarea instituțiilor cu atribuții suprapuse și reducerea costurilor administrative. Guvernul promite că fiecare instituție și întreprindere de stat va trebui să demonstreze rezultatele obținute pentru banii publici cheltuiți.

O altă prevedere vizează întreprinderile de stat. Executivul intenționează să inventarieze toate activele statului, să efectueze audituri externe și să decidă, în funcție de performanță, restructurarea, listarea parțială la bursă, privatizarea sau lichidarea acestora.

Pe plan economic, Guvernul își propune ca Republica Moldova să devină „cea mai simplă, previzibilă și prietenoasă jurisdicție europeană pentru lansarea și dezvoltarea unei afaceri”. Programul include reducerea birocrației, controale bazate pe risc, digitalizarea serviciilor, dezvoltarea Moldova HiTech Park, crearea de „sandbox-uri” pentru inteligența artificială și dublarea exporturilor tehnologice.

Totodată, Executivul își asumă obiectivul de finalizare a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană și pregătirea semnării Tratatului de Aderare până la sfârșitul anului 2028, astfel încât Republica Moldova să fie pregătită pentru aderare până în 2030.

Programul pornește de la constatarea că economia Republicii Moldova traversează o perioadă dificilă. Guvernul arată că PIB-ul a crescut cu doar 0,4% în primul trimestru al anului 2026, iar importurile sunt de aproape trei ori mai mari decât exporturile, ceea ce impune măsuri pentru stimularea investițiilor, productivității și exporturilor.

 

 

21 Oct. 2026, 11:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Oct. 2026, 11:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova a importat aproximativ 77 000 de tone de cărbune în perioada 1 ianuarie–18 octombrie 2026, cu 19% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, confirmă scăderea puternică a livrărilor în ultimele luni, după ce mai mulți comercianți au semnalat că au depozitele goale înaintea sezonului rece.

„Am observat și niște îngrijorări că, în ultimele trei luni, importurile de cărbune au scăzut dramatic. Este adevărat: în luna iulie au fost importate aproximativ 4 700 de tone, în luna august – aproximativ 1 500 de tone, iar în luna septembrie – 126–130 de tone”, a declarat Dorin Junghietu.

Ministrul a explicat că piața cărbunelui din Republica Moldova nu este reglementată, iar companiile importă în funcție de cerere. O parte din combustibil ajunge în țară pe calea ferată sau cu barjele, prin porturile de la Dunăre.

Potrivit lui Junghietu, transportul pe Marea Neagră a fost afectat de războiul din Ucraina și de atacurile din regiune. Oficialul a indicat aceste dificultăți drept unul dintre posibilii factori care au contribuit la reducerea aprovizionării.

O altă cauză posibilă este cererea de cărbune pentru producerea energiei electrice în alte state. Ministrul susține că seceta și reducerea producției hidroenergetice au determinat unele țări europene să utilizeze mai intens centralele pe cărbune, ceea ce poate influența cantitățile disponibile pentru export.

Cele mai mari volume importate în Republica Moldova au venit din România, Turcia și Ucraina. Potrivit informațiilor prezentate de ministru, au fost înregistrate și livrări din Kazahstan, Elveția și Federația Rusă.

Din cantitatea totală, aproximativ 63 000 de tone au fost de antracit, un tip de cărbune cu putere calorifică ridicată. Alte circa 9 400 de tone, reprezentând aproximativ 12% din importuri, au fost de huilă bituminoasă, iar restul au constituit alte tipuri de cărbune.

Junghietu a menționat Polonia, Turcia și Serbia printre piețele pe care companiile ar putea căuta surse alternative de aprovizionare. Importurile din Australia, Vietnam sau Canada sunt, de asemenea, o opțiune, însă ar presupune costuri de transport mai mari.

Declarațiile vin după ce mai mulți comercianți au semnalat lipsa cărbunelui înaintea sezonului rece. La un depozit din apropierea Chișinăului, ultima aprovizionare avusese loc în iunie, iar reprezentanții companiei spuneau că primesc solicitări de la cumpărători fără să aibă marfă disponibilă.