Batrîncea cere verificări la Moldsilva și invocă ancheta BANI.MD. Parlamentul a respins solicitarea de audieri

Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a cerut audierea în plen a reprezentanților Guvernului cu privire la situația de la Agenția „Moldsilva”. El a invocat suspiciuni legate de gestionarea banilor publici, posibile conflicte de interese și necesitatea verificării averilor conducerii instituției. Solicitarea nu a întrunit însă numărul necesar de voturi.

În intervenția sa din Parlament, Batrîncea a declarat că autoritățile trebuie să identifice ineficiențele în utilizarea banilor publici și să clarifice dacă au fost respectate prevederile legale privind integritatea.

„Să acționăm și să căutăm ineficiență în gestionarea banilor publici. Se pare rău că Parlamentul nu dă curs acestor solicitări. Mai sunt milionari și la Moldsilva, unde directorul acestei întreprinderi a semnat anterior contracte de prestări servicii de milioane de lei cu agenția, iar astăzi este directorul agenției”, a declarat vicepreședintele Parlamentului.

Acesta a solicitat ca reprezentanții Guvernului să informeze deputații dacă veniturile și activitatea conducerii Moldsilva au fost verificate, dacă există suspiciuni de conflict de interese sau incompatibilități, dacă a fost sesizată Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și ce măsuri intenționează să întreprindă Ministerul Mediului pentru a asigura transparența și integritatea în cadrul instituției.

Inițiativa de organizare a audierilor nu a fost susținută de majoritatea parlamentară.

Subiectul a fost relatat anterior de BANI.MD, care a dezvăluit, pe 10 iulie, că directorul Agenției „Moldsilva”, Nicolae Munteanu, deține 50% din compania Serv MC Com SRL, firmă care a câștigat în octombrie 2024 un contract public în valoare de 1,72 milioane de lei pentru înființarea plantațiilor forestiere în orașul Căușeni.

Potrivit investigației, la momentul atribuirii contractului Nicolae Munteanu ocupa funcția de șef al Ocolului Silvic Căușeni, iar ulterior, în ianuarie 2026, a fost numit director al Agenției „Moldsilva”. În declarația sa de avere pentru anul 2025, acesta figurează ca asociat și administrator al companiei, din care a obținut venituri de 284 de mii de lei, dintre care 231 de mii de lei sub formă de salariu și 53 de mii de lei remunerație.

La momentul publicării investigației BANI.MD, Nicolae Munteanu nu a răspuns solicitărilor redacției privind eventualele semne de întrebare legate de un posibil conflict de interese.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.