Lovitură pentru Ministerul Energiei! E-mailul care schimbă tot în licitația de 81 de milioane de euro

Declarațiile ministrului Energiei, Dorin Junghietu cu provire la dificultățile de pe piața globală a motoarelor pentru proiectul de modernizare a Termoelectrica sunt puse sub semnul întrebării de o corespondență oficială transmisă încă din 19 februarie tuturor instituțiilor implicate în proiect, inclusiv Ministerului Energiei, Băncii Mondiale, MEPIU, Guvernului, Președinției și producătorului finlandez Wärtsilä.

Ministrul Dorin Junghietu a declarat că procedura de achiziție se află în etapa evaluării unei oferte actualizate, iar întârzierile sunt determinate inclusiv de schimbările de pe piața mondială.

„Termoelectrica, cu comisia de licitație, a avut cu consultantul la începutul săptămânii o ședință privind oferta actualizată, primită de la contractor. Urmează ca raportul de evaluare să fie transmis către Banca Mondială și să fie luată o decizie. Știu că s-au împins lucrurile, dar piața globală de motoare s-a schimbat foarte mult. Solicitarea pentru motoare este mare, disponibilitatea nu este atât de bună și cred că au crescut prețurile”, a declarat ministrul.

Însă, în e-mailul transmis pe 19 februarie de BCC Group, companie participantă la licitație, și adresat inclusiv ministrului Energiei, se afirmă exact contrariul.

Compania susține că a reconfirmat direct cu producătorul finlandez Wärtsilä atât capacitatea de producție, cât și condițiile comerciale și informează autoritățile că poate livra motoare noi, în termenul prevăzut de proiect și sub bugetul aprobat.

Potrivit scrisorii oficiale, Wärtsilä a confirmat că: motoarele noi pot fi livrate în termenul de implementare al proiectului, graficul de livrare respectă integral termenele contractuale inițiale.
La rândul său, BCC Group afirmă că poate furniza: motoare noi, în termenul solicitat de proiect, la un cost total sub bugetul aprobat, la un preț chiar mai mic decât scenariul discutat pentru motoare second-hand.

Compania mai precizează că oferta comercială depusă în cadrul licitației rămâne valabilă, neschimbată și sigilată la sediul MEPIU încă din momentul depunerii.

Pentru a elimina orice dubiu, BCC Group s-a declarat dispusă să organizeze o videoconferință directă cu reprezentanții Wärtsilä sau chiar o vizită comună la fabrica producătorului din Vaasa, Finlanda, pentru confirmarea capacității de producție, a termenelor de livrare și a condițiilor comerciale. În corespondență este inclus și managerul regional al Wärtsilä, Sergey Zoubarev.

Documentul readuce în atenție licitația de peste 81 de milioane de euro pentru modernizarea Termoelectrica, blocată de aproape doi ani.

Potrivit informațiilor publicate anterior de BANI.MD, ofertele tehnice au fost evaluate încă în 2025, iar în septembrie anul trecut au fost deschise ofertele financiare ale celor doi concurenți rămași în cursă. În decembrie au fost inițiate negocieri cu compania turcă Iltekno, însă nici după șapte luni nu a fost desemnat un câștigător.

În paralel, Ministerul Energiei continuă să susțină că procedura de evaluare este încă în desfășurare, invocând complexitatea procesului și necesitatea coordonării cu Banca Mondială.

Diferența dintre explicațiile oferite public de ministru și conținutul corespondenței oficiale din februarie ridică noi întrebări privind motivele reale ale întârzierilor și dacă problema proiectului este într-adevăr lipsa motoarelor pe piața mondială sau alți factori care țin de desfășurarea procedurii de achiziție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Industria a produs în 2025 bunuri în valoare de peste 95 de miliarde de lei, în creștere cu 5,4% față de anul precedent, arată datele Biroului Național de Statistică. Cea mai mare parte a producției a fost realizată de industria prelucrătoare, iar peste jumătate din activitatea industrială a țării rămâne concentrată în municipiul Chișinău.

Din cele 95,04 miliarde de lei produse anul trecut, întreprinderile au livrat efectiv bunuri în valoare de 88,38 miliarde de lei. Aproape 60,6 miliarde de lei, adică 68,6%, au rămas pe piața internă, în timp ce produse de circa 27,7 miliarde de lei au mers la export. Astfel, piața externă a reprezentat 31,4% din totalul livrărilor, în scădere față de 32,9% în 2024.

Motorul industriei a rămas sectorul prelucrător, care a generat producție de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 82,4% din total. Comparativ, în 2024 valoarea acesteia a fost de 71,7 miliarde de lei.

Un rol important îl are industria alimentară, cu o producție de 27,24 miliarde de lei, față de 24,6 miliarde de lei în anul precedent. Doar producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne au însumat 8,6 miliarde de lei, iar produsele de brutărie și făinoase – aproape 4,7 miliarde de lei. Producția de lactate a ajuns la 3,4 miliarde de lei, iar prelucrarea fructelor și legumelor – la 3,8 miliarde de lei.

Printre cele mai importante ramuri se numără și producția altor produse din minerale nemetalifere, cu 8,8 miliarde de lei, fabricarea băuturilor – 8,6 miliarde de lei, precum și fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor – aproape 7 miliarde de lei.

Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal a generat 3,8 miliarde de lei, producția din cauciuc și mase plastice – 3,3 miliarde de lei, industria mobilei – 3,2 miliarde de lei, iar fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3,1 miliarde de lei. Industria textilă a produs bunuri de aproape 2,7 miliarde de lei, iar cea chimică – de aproximativ 2,5 miliarde de lei.

Unele ramuri industriale sunt aproape în totalitate orientate spre export. În cazul fabricării autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor, 98,8% din producția livrată, în valoare totală de peste 7 miliarde de lei, a mers pe piețele externe. La calculatoare și produse electronice și optice, ponderea exporturilor a fost de 90,2%, la textile – 85,6%, iar la echipamente electrice – 81,2%. În industria articolelor de îmbrăcăminte, 70,4% din livrări au ajuns peste hotare.

Datele BNS mai arată că sectorul privat domină industria Republicii Moldova. Întreprinderile private au realizat 56,7% din producția industrială, echivalentul a aproximativ 53,9 miliarde de lei. Companiilor cu proprietate străină le-au revenit 19,6%, sau circa 18,6 miliarde de lei, iar întreprinderilor mixte – 11,4%, echivalentul a aproximativ 10,8 miliarde de lei.

Mai mult de jumătate din industria țării este concentrată în Chișinău. În 2025, întreprinderile din Capitală au produs bunuri de 50,2 miliarde de lei, adică 52,8% din totalul național. Regiunea Centru a generat 18,2 miliarde de lei, Nordul – 17,9 miliarde, Sudul – 5,5 miliarde, iar UTA Găgăuzia – 3,2 miliarde de lei.

Deși Chișinăul domină după valoarea producției, regiunile sunt mai orientate spre export. Cea mai mare pondere a livrărilor externe a fost înregistrată în UTA Găgăuzia, unde 49,1% din producția livrată a mers peste hotare. Urmează Nordul, cu 44,1%, Centrul – 41,5%, Sudul – 35,2%, în timp ce în municipiul Chișinău exporturile au reprezentat 21,7% din livrări.