Țara în care oamenii trăiesc aproape 95 de ani. Moldova nici măcar nu intră în top

03 Aug. 2026, 10:55
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
03 Aug. 2026, 10:55 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Monaco își păstrează poziția de lider mondial la speranța de viață, iar până la sfârșitul secolului locuitorii acestui stat sunt așteptați să trăiască, în medie, aproape 95 de ani, potrivit datelor raportului UN World Population Prospects.

În clasamentul pentru anul 2026, Monaco ocupă primul loc, cu o speranță de viață de 86,7 ani, urmat de San Marino (86,0 ani) și Japonia (85,1 ani). În top 10 se mai regăsesc Coreea de Sud, Andorra, Elveția, Australia, Italia, Singapore și Spania.

Republica Moldova nu figurează în topul celor mai longevive 30 de state. Potrivit datelor bazate pe aceeași revizie a estimărilor ONU, speranța de viață în Republica Moldova este de aproximativ 71,6 ani, cu peste 15 ani sub nivelul din Monaco și cu aproape 13 ani mai mică decât în Japonia.

Raportul arată că, până în anul 2100, speranța de viață va continua să crească la nivel mondial. Monaco este proiectat să rămână lider, cu 94,7 ani, urmat de Japonia și San Marino, ambele cu 94,4 ani. Primele 15 poziții vor continua să fie dominate de state europene și economii dezvoltate din regiunea Asia-Pacific.

Autorii analizei subliniază că longevitatea este influențată de factori precum accesul la servicii medicale performante, nivelul de trai, alimentația, prevenția și stilul de viață. În Europa, continentul cu cea mai ridicată vârstă mediană a populației, se regăsesc peste două treimi dintre cele mai longevive 30 de state din lume.

Un exemplu interesant este cel al Statelor Unite. Deși speranța de viață a americanilor este estimată să crească cu aproape un deceniu până în 2100, țara ar urma să coboare în clasamentul mondial, deoarece alte state vor înregistra progrese și mai rapide.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.