Peste 68.000 de dolari investiți în crypto! ce avere declară purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat pentru anul 2025 venituri din salarii, redevențe și vânzarea unor bunuri, două automobile, o cotă într-un apartament, participații în trei companii și un portofoliu consistent de criptomonede. Declarația a fost depusă la numirea sa în funcția de consilier în Cabinetul prim-ministrului, la 21 august 2026.

Potrivit documentului, Ciorici a obținut în 2025 un salariu net de 352,4 mii de lei de la Fagura Lab SRL și 22.356 de lei românești de la Navago People SRL. Acesta a mai declarat un onorariu de 4.037 de lei de la Centrul de Resurse Juridice și venituri modeste din dobânzi.

Unul dintre cele mai importante venituri declarate provine însă din redevențe. TouchSize SRL i-a achitat lui Ciorici 403,4 mii de lei în 2025. Totodată, acesta a obținut 197,7 mii de lei din vânzarea unui automobil și 7.223 de lei în urma unui trade-in pentru un telefon. Din România a fost declarată și o alocație pentru copil de 7.008 lei românești.

Doar veniturile exprimate în lei moldovenești însumează aproximativ 965 de mii de lei, fără a include veniturile declarate în lei românești.

Ciorici deține și jumătate dintr-un apartament cu suprafața de 46,7 metri pătrați, dobândit în 2024. În declarație, bunul este indicat la valoarea de 470.128 de lei românești, iar valoarea de piață – la 500.000 de lei românești.

La capitolul automobile, purtătorul de cuvânt al Guvernului declară un Audi A5, fabricat în 2021 și cumpărat în 2023 cu 28.500 de euro. Valoarea de piață este estimată la 26.500 de euro, iar diferența este explicată prin faptul că automobilul a fost importat avariat și s-a depreciat. Al doilea automobil este o Skoda Karoq fabricată și cumpărată în 2025 cu 27.300 de euro, cu o valoare de piață declarată de 24.000 de euro.

Declarația scoate în evidență și investițiile lui Ciorici în active virtuale. Acesta indică 16 criptomonede diferite, printre care ALGO, ATOM, TONCOIN, XVG, THETA, EGLD, LINK, GALA, FIL, SUI, FET, DOT, RSR, VELO, ACH și ROSE. Valorile de cumpărare înscrise în declarație însumează aproximativ 68.151 de dolari. Suma reprezintă costul de achiziție declarat, nu valoarea actuală de piață a criptomonedelor. Printre cele mai mari poziții ca valoare de cumpărare figurează FIL – 9.000 de dolari, GALA – 6.916 dolari, ALGO – 5.696 de dolari, DOT – 5.700 de dolari și SUI – 5.635 de dolari.

În conturile bancare, Ciorici declară 450 de euro la Victoriabank, 21.200 de lei la maib, 55,38 lei românești la BRD și 1.519 euro la ING România.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului are și participații în mai multe companii. El deține 100% din Darc Studio SRL din Republica Moldova, 100% din Navago People SRL din România și o participație de 4,2% în compania estoniană Fagura OÜ, activă în domeniul fintech și crowdfunding. Participația în Fagura este declarată la 4.755,83 euro.

Totodată, în 2025, Ciorici a acordat companiei Navago People SRL un împrumut de 315.000, cu scadența în 2035, din care în anul declarării au fost restituiți 16.285. Moneda nu este redată clar în fragmentul tabelului disponibil, astfel că nu poate fi stabilită cu certitudine doar din declarația analizată.

La capitolul datorii, Ciorici declară patru împrumuturi. Două sunt credite de câte 300.000 de lei contractate de la Victoriabank și maib, cu dobânzi de 9,5% și, respectiv, 9,4%. Mai apare un credit de 233.871 de lei românești de la BRD România, scadent în 2052, precum și un împrumut de 24.992 de lei de la Easy Credit.

În declarația de interese personale, Ciorici figurează drept asociat la Fagura OÜ, fondator și asociat la Navago People SRL și fondator și asociat la Darc Studio SRL. Documentul nu indică existența unor contracte finanțate din bugetul de stat, bugete locale, fonduri externe sau încheiate cu societăți cu capital de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldovenii vor putea semnala online produsele care le pun în pericol sănătatea sau siguranța, printr-o secțiune specială a portalului pentru produsele periculoase. Totodată, firmele care recheamă asemenea produse vor trebui să explice clar riscurile și ce pot face cumpărătorii pentru repararea, înlocuirea lor sau recuperarea banilor. Prevederile se regăsesc într-un proiect de hotărâre a Guvernului, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Proiectul prevede amenajarea unei secțiuni pentru sesizările consumatorilor pe portalul privind schimbul rapid de informații pentru produsele periculoase.

Persoanele care vor transmite o sesizare vor trebui să ofere informații despre produs, despre magazinul sau platforma online de unde l-au cumpărat și să explice de ce îl consideră periculos. Dacă s-a produs un accident, vor putea descrie împrejurările și eventualele vătămări sau alte prejudicii suferite. Sesizarea va include și numele, datele de contact, precum și informații despre discuțiile avute cu vânzătorul. Datele personale vor fi păstrate doar atât cât este necesar pentru gestionarea cazului, dar nu mai mult de cinci ani.

O altă schimbare vizează anunțurile prin care companiile îi informează pe cumpărători că un produs este rechemat din motive de siguranță. Acestea vor urma un model unic și vor trebui să arate clar despre ce produs este vorba, ce pericol prezintă și ce trebuie să facă persoanele care îl dețin.

Firmele nu vor putea folosi formulări care minimalizează riscul, precum „preventiv”, „voluntar” sau „în situații rare”. De asemenea, anunțurile nu vor putea invoca faptul că nu au fost raportate accidente pentru a diminua percepția consumatorilor asupra pericolului.

Pentru ca produsul să fie recunoscut ușor, anunțul va include fotografii, denumirea și marca, numărul lotului sau de serie. Atunci când informațiile sunt disponibile, vor fi precizate și locul și perioada în care acesta a fost comercializat.

Cumpărătorilor li se va explica ce măsuri trebuie să ia, inclusiv oprirea utilizării produsului rechemat, și cum pot să îl returneze la magazin ori să programeze ridicarea de la domiciliu sau repararea acestuia. Companiile vor preciza soluțiile oferite — reparare, înlocuire sau rambursare — și datele de contact pentru informații suplimentare.

Potrivit notei informative, obligația companiilor de a emite anunțuri de rechemare există deja. Proiectul stabilește un format comun pentru aceste mesaje și o procedură unitară prin care consumatorii pot semnala produsele suspectate că prezintă riscuri.

Documentul reglementează și schimbul de informații cu sistemul european de alertă rapidă „Safety Gate”. Alertele validate despre produse periculoase din alte state vor ajunge la autoritățile competente din Moldova, inclusiv la Serviciul Vamal.

Dacă proiectul va fi aprobat în forma propusă, regulile privind sesizările și anunțurile de rechemare vor intra în vigoare la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial. Prevederile referitoare la „Safety Gate” se vor aplica la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau la obținerea statutului de membru al sistemului.