Disputa privind Centrul Regional de Deșeuri de la Șerpeni continuă: Primarii cer evaluarea tuturor alternativelor

Mai multe primării din raionul Anenii Noi își mențin poziția împotriva amplasării Centrului Regional de Management al Deșeurilor în zona Șerpeni și cer evaluarea transparentă a alternativelor și consultarea comunităților înainte de luarea unei decizii finale. Reprezentanții autorităților locale susțin că nu se opun reformei în domeniul gestionării deșeurilor și construirii unei infrastructuri moderne, dar sunt îngrijorați de impactul pe care proiectul l-ar putea avea asupra comunităților și mediului, transmite IPN.

În cadrul unei conferințe de presă, președintele raionului Anenii Noi, Alexandru Moisei, a declarat că poziția exprimată la conferință nu reprezintă o opinie personală, ci una asumată de autoritățile locale. Potrivit acestuia, pe 17 iunie, Consiliul Raional Anenii Noi a adoptat o decizie prin care și-a exprimat dezacordul față de amplasarea infrastructurii regionale de gestionare a deșeurilor pe teritoriul raionului. Ulterior, pe 19 august, 22 de primari au semnat o rezoluție comună prin care au solicitat analizarea transparentă a tuturor alternativelor de amplasare.

Reprezentanții administrației locale susțin că raionul suportă deja o presiune ecologică semnificativă, inclusiv prin existența infrastructurii de gestionare a deșeurilor de la Țânțăreni. Primarii au cerut o evaluare obiectivă și completă a tuturor terenurilor disponibile, luând în calcul impactul asupra mediului, sănătății și condițiilor de trai.

În cadrul conferinței, primarul comunei Botnăreşti, Victor Gori a declarat că autoritățile locale nu se opun reformei sistemului de gestionare a deșeurilor și nici infrastructurii moderne, însă consideră necesare transparența și consultările publice. Primarul comunei Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat problemele de mediu existente în raion, iar o locuitoare din Speia a spus că mai multe familii din localitate se opun proiectului, invocând îngrijorări privind viitorul copiilor și calitatea mediului.

Într-o reacție pentru IPN, serviciul de presă al Ministerului Mediului precizează că la Șerpeni este planificat un centru regional modern de management al deșeurilor, nu o simplă „gunoiște”. Terenul se află în extravilan, aparține Agenției Proprietății Publice și este situat la circa 6 km de Șerpeni și 4 km de Speia, iar accesul nu va traversa localitățile. Centrul va include sisteme de impermeabilizare, captare a gazului și tratare a levigatului. Proiectul, finanțat de BERD și BEI, se află în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, urmând să fie organizate studiile și consultările publice înaintea unei decizii finale. Proiectul face parte din planul de creare a șase centre regionale de management al deșeurilor în Republica Moldova, mai precizează sursa.

#gunoiște #anenii noi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.