De la 1 iulie se majorează vârsta de pensionare pentru femei

01 Iul. 2021, 11:59
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Iul. 2021, 11:59 // Actual //  MD Bani

Începând cu 1 iulie 2021, vârsta de pensionare a femeilor a crescut cu încă 6 luni, ajungând la 59 de ani și 6 luni, iar  stagiul complet de cotizare este de 32 de ani şi 6 luni.

Creșterea vârstei de pensionare a femeilor a început în 2017. Astfel, în fiecare an, până în 2028, vârsta de pensionare va fi majorată cu 6 luni. Potrivit Casei Naționale de Asigurări Sociale, vârsta de pensionare va crește până la atingerea plafonului de 63 de ani.

În acelaşi timp, bărbaţii, care intenţionează să-şi perfecteze pensia pentru limită de vârstă, trebuie să aibă 63 de ani și stagiu de cotizare de 34 de ani, condiţiile respective fiind stabilite de la 1 iulie 2019.

Reduceri ale vârstei standard de pensionare se acordă femeilor care au născut şi au educat până la vârsta de 8 ani cinci şi mai mulţi copii. Ele pot să se pensioneze cu 3 ani înainte de vârsta standard de pensionare, respectiv, de la 01.07.2021  la vârsta de 56 de ani şi 6 luni, se arată într-un comunicat al CNAS.

Astfel, potrivit CNAS, în sistemul public de pensii, cuantumul pensiei pentru limită de vârstă este calculat pe baza stagiului de cotizare realizat pe parcursul activității de muncă a solicitantului şi veniturilor care au constituit baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale.

Pentru a beneficia de pensie de la data atingerii vârstei de pensionare, solicitanții pot depune cererea şi actele necesare la Casa Teritorială de Asigurări Sociale de la locul de domiciliu în termen de 30 de zile de la această dată. În cazul depunerii cererii de pensionare cu depăşirea termenului de 30 de zile, pensia pentru limită de vârstă se va acorda de la data prezentării ultimului act necesar.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.