Dragostea costă! Belous explică de ce vrea TVA de 20% pe prezervative și absorbante

Ministerul Finanțelor justifică posibila majorare a TVA pentru prezervative, tampoane, absorbante și alte produse de igienă prin intenția de a uniformiza cotele de taxare și de a crește încasările la buget. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, spune că autoritățile analizează dacă mai este justificată menținerea cotelor reduse pentru fiecare categorie de produse.

„Prin politica fiscală noi am încurajat uniformizarea TVA de 20%. Am lăsat la cota de 8% produsele esențiale, tot ce ține de minimul de consum, și deja la cota de 12% produse sau prestări de servicii care, comparativ cu regiunea, sunt de asemenea cu cote reduse”, a declarat Victoria Belous.

Potrivit ministrei, produsele de igienă nu beneficiază de cote reduse de TVA în toate statele, iar autoritățile urmăresc atât uniformizarea sistemului, cât și majorarea veniturilor bugetare.

„Produsele de igienă, trebuie să ne asumăm, nu în toate țările sunt cu cote reduse. Dar în contextul în care noi ne dorim, în primul rând, uniformizarea cotei aplicabile, ne dorim creșterea încasărilor, deja ne punem semne de întrebare la fiecare produs pe care astăzi îl taxăm mai puțin, dacă se merită sau nu de menținut cota redusă a TVA”, a explicat Belous.

Mănușile medicale, prezervativele, tampoanele, absorbantele și cupele menstruale riscă să fie taxate cu TVA de 20% începând cu anul 2027, după ce aceste produse nu mai figurează în lista bunurilor pentru care proiectul noii politici fiscale păstrează cota redusă de 8%.

Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) cere Ministerului Finanțelor să reintroducă expres aceste categorii în lista produselor taxate cu 8%.

Potrivit poziției AmCham asupra celei de-a doua versiuni a proiectului politicii fiscale și vamale pentru 2027, cota redusă de TVA de 8% este menținută pentru medicamente și pentru o serie de dispozitive medicale, consumabile, produse de diagnostic și dezinfectanți. Din lista actualizată au dispărut însă pozițiile tarifare care includ mănușile folosite în medicină, chirurgie, stomatologie și medicina veterinară, precum și prezervativele.

În lipsa includerii lor în lista produselor cu cotă redusă, acestora li s-ar aplica TVA standard de 20%. AmCham estimează că trecerea de la 8% la 20%, în condițiile menținerii aceluiași preț net, ar putea determina o creștere cu circa 11,11% a prețului final.

În cazul mănușilor medicale, organizația avertizează că acestea sunt consumabile indispensabile pentru prevenirea infecțiilor și siguranța actului medical. La un buget neschimbat, instituțiile medicale ar putea cumpăra cu aproximativ 10% mai puține mănuși.

AmCham critică și tratamentul fiscal prevăzut pentru prezervative, subliniind că acestea au atât rol contraceptiv, cât și de prevenire a HIV și a altor infecții cu transmitere sexuală. Potrivit datelor Ministerului Sănătății pentru anul 2024, în două programe de prevenire finanțate din sursele Fondului Global și CNAM au fost distribuite peste 1,25 milioane de prezervative.

Organizația susține că majorarea TVA ar crește costurile programelor de prevenire și ar reduce numărul produselor care pot fi procurate din aceleași bugete. În același timp, proiectul politicii fiscale menține TVA de 8% pentru preparatele contraceptive, dar nu și pentru prezervative.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.