Pământurile statului, scoase la mezat: pentru 21 de loturi se cer peste 2,6 milioane de lei pe an

07 Sept. 2026, 09:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
07 Sept. 2026, 09:41 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Agenția Proprietății Publice scoate la licitație „cu strigare” 21 de terenuri agricole proprietate publică a statului, care vor fi date în arendă pentru o perioadă de 5 ani. Licitația va avea loc pe 22 septembrie.

Terenurile sunt amplasate în raioanele Dondușeni, Edineț, Căușeni, Glodeni, Anenii Noi, Cimișlia și Cahul, precum și în municipiul Chișinău, în localitățile Băcioi, Ghidighici, Stăuceni și Grătiești. Toate terenurile sunt destinate prelucrării în scopuri agricole.

Suprafața loturilor variază de la 1,3227 hectare până la 86,9747 hectare. Cel mai mic teren este în raionul Cimișlia și are o plată anuală inițială de 5 000 de lei. În listă se mai regăsesc loturi de 2,5809 hectare în raionul Edineț, pentru 12 000 de lei pe an, 2,7198 hectare în Ghidighici, pentru 19 000 de lei, și 3,9751 hectare în Stăuceni, pentru 27 000 de lei anual.

Cele mai mari suprafețe sunt concentrate în câteva dintre loturile scoase la licitație. Un teren de 86,9747 hectare din satul Chetrosu, raionul Anenii Noi, are o plată anuală inițială de 444 000 de lei. Pentru un teren de 84,4494 hectare din raionul Cimișlia se cere inițial 402 000 de lei pe an, iar pentru 49,9557 hectare din Ghidighici – 331 000 de lei anual. Un teren de 46,6117 hectare din raionul Taraclia pornește de la 146 000 de lei pe an, iar unul de 30,4461 hectare din Grătiești – de la 179 000 de lei.

În total, plata anuală inițială pentru toate cele 21 de terenuri se ridică la 2,637 milioane de lei. Aceasta este însă suma de pornire, iar prețul final poate fi mai mare în urma licitației.

Cererile de participare pot fi depuse până la 21 septembrie 2026, ora 12:00.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.