Achiziții la Ministerul Apărării, de peste 100 mln lei, fără planuri publicate. CCRM a prezentat rezultatele auditului

06 Iul. 2021, 16:27
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
06 Iul. 2021, 16:27 // Actual //  MD Bani

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la data de 5 iulie curent, a examinat în cadrul ședinței online Raportul auditului conformității achizițiilor publice în cadrul sistemului Ministerului Apărării în anii 2019-2020.

Ca urmare a acțiunilor de audit desfășurate, au fost identificate unele aspecte problematice în procesul de achiziții publice din cadrul sistemului Ministerului Apărării în anii 2019-2020. De asemenea, au fost elucidate neconcordanțele și lacunele aferente cadrului normativ aplicabil domeniului, precum și imperfecțiunile sistemului informațional (SIA „RSAP”/MTender), inclusiv cauzele ce afectează achizițiile publice și impactul asupra sistemului național de achiziții publice.

O problemă semnificativă identificată ține de procesul de planificare strategică instituit în cadrul Ministerului Apărării, care necesită a fi consolidat în vederea asigurării planificării veridice a achizițiilor publice, astfel încât acestea să reiasă din necesitățile reale ale ministerului. Astfel, cadrul legal prevede că planificarea contractelor de achiziții publice reiese din identificarea contractelor de achiziții publice destinate satisfacerii necesităților de bunuri, lucrări sau servicii, reflectate în planul de achiziții al autorității contractante.

Auditul a identificat că, în cadrul Ministerului Apărării există rezerve asupra viziunii strategice în aspectul dezvoltării sistemului de asigurare logistică și a infrastructurii militare, care nu conține prioritizarea obiectivelor investiționale ce urmează a fi realizate.

Planurile de achiziții pe anul 2019 și 2020 ale Ministerului Apărării, plasate pe pagina oficială, nu sunt complete și prevăd doar achizițiile publice centralizate, precum și unele achiziții de valoare mică, realizate prin intermediul Agenției Resurse și Administrarea Patrimoniului a Ministerului Apărării. Situația creată se datorează lipsei cadrului de reglementare a modului de organizare și desfășurare a achizițiilor publice în cadrul sistemului Ministerului Apărării și instituțiilor, unităților militare din subordinea ministerului în procesul de achiziții publice. Acest fapt a permis realizarea achizițiilor publice la 18 instituții din subordinea Ministerului Apărării în valoare de 66,6 mil. lei în 2019 și respectiv 58,8 mil. lei în 2020, fără publicarea planurilor de achiziții în modul stabilit.

La fel, Curtea de Conturi atestă lacune și deficiențe a cadrului normativ aplicabil domeniului de achiziții publice, astfel:

  • neconcordanța dintre actele normative în aspectul definirii investițiilor capitale publice și reparațiilor capitale duce la nedelimitarea clară dintre cheltuielile recurente și cheltuielile pentru investiții capitale și la clasificarea eronată a acestora;
  • nearmonizarea unor prevederi din Legea achizițiilor publice cu prevederile Hotărârilor Guvernului de punere în aplicare a acesteia duce la tratarea diferită, de către autoritățile contractante, a aceleiași situații;
  • cotele utilizate la elaborarea devizului de cheltuieli pentru achiziția de lucrări stabilite de Ministerul Economiei și Infrastructuri, diferă semnificativ de cotele aplicate de ofertanții la elaborarea ofertei, situație ce duce la o planificare exagerată a resurselor bugetare necesare pentru acest tip de achiziții și la nerespectarea principiului eficienței utilizării banilor publici și minimizare a riscurilor autorității contractante;
  • formatul modelului contractului-cadru la achiziția publică de lucrări nu asigură legătura dintre procedura de desemnare a câștigătorului și contractul încheiat;
  • cadrul normativ aplicabil achizițiilor de valoare mică este ambiguu și incomplet.

În contextul misiunii de audit, Curtea de Conturi menționează imperfecțiuni ale sistemului informațional, și anume, sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (SIA „RSAP”/MTender) nu este racordat la prevederile legale în domeniul achizițiilor publice.

SIA „RSAP”/MTender este un sistem electronic online, accesibil prin internet, utilizat pentru aplicarea prin mijloace electronice a proceselor de achiziții publice, precum şi pentru publicarea invitațiilor și anunțurilor la nivel național, depunerea și evaluarea ofertelor, atribuirea, semnarea cu semnătură electronică a contractelor de achiziții publice. Posesorul SIA „RSAP”/MTender este Ministerul Finanțelor.

Scopul principal al implementării SIA „RSAP”/MTender este de a crește transparența procesului de achiziții publice în totalitate, de a obține un raport calitate/preț mai bun în cadrul procedurilor de achiziții publice și de a reduce costurile de tranzacționare pentru toate părțile implicate, contribuind astfel la asigurarea unui sistem național de achiziții publice competitiv și durabil.

SIA „RSAP”/MTender este utilizat pentru automatizarea proceselor de desfășurare a procedurilor de achiziții publice, dar și a proceselor pre-procedură (planificare) și a celor post-procedură (monitorizare). Totodată, SIA „RSAP”/MTender urmează să ofere instrumente avansate de analiză a datelor, fiind dezvoltat după principiul „toţi văd totul”.

Pe parcursul realizării misiunii, echipa de audit s-a confruntat cu deficiențe în aspectul vizualizării informațiilor aferente procedurilor de achiziții realizate de autoritatea contractantă, în special la compartimentul evaluării ofertelor. Au fost constatate mai multe probleme la următoarele aspecte:

  • nu este o corelare între informațiile înregistrate pe 3 platforme de informații publice, toate fiind gestionate de entități din subordinea Ministerului Finanțelor, deoarece nu există controale ale sistemelor;
  • lipsa interconexiunii dintre SIA „RSAP”/MTender și bap@tender.gov.md, nu asigură publicarea în termenele legale pe platforma informațională a dărilor de seamă privind procedurile de achiziție publică desfășurate de autoritățile contractante;
  • sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (SIA „RSAP”/MTender) nu este racordat la prevederile legale în domeniul achizițiilor publice.

Cu toate că, ultima versiune a sistemului conține o serie de actualizări și îmbunătățiri, până la moment în SIA „RSAP”/MTender pot fi găsite doar contractele încheiate începând cu 24.05.2021, adică un număr foarte limitat. În plus, la contractele incluse nu apare nici numărul procedurii, nici numărul participanților, etc., astfel fiind imposibilă identificarea legăturii dintre procedura desfășurată și contractul încheiat.

Mai mult ca atât, având în vedere că SIA „RSAP”/MTender este pus în aplicare și este obligatoriu spre utilizare din 2018, până la moment nu există un Ghid al utilizatorului.

Curtea de Conturi consideră că, pentru a permite o implementare completă a achizițiilor publice electronice în Republica Moldova este necesar să se dezvolte instrumente electronice de achiziții publice, care vor sprijini întregul ciclu de viață al achizițiilor publice, asigurând într-un mod eficient analiza pieței, monitorizarea, verificarea și auditul achizițiilor publice, în acest sens fiind înaintate recomandări menite să redreseze domeniul auditat.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău