Bezos făcea burghere, iar Elon Musk vinde jocuri video: primele locuri de muncă ale miliardarilor mondiali

Oameni precum Elon Musk, Jeff Bezos, Warren Buffet, Mark Zuckerberg, Steve Jobs, Bill Gates și Ratan Tata sunt câțiva dintre acești miliardari care au muncit din greu pentru a ajunge la acest nivel.

Aceste personalități mega-cunoscute au început la un moment dat în viața lor totul de la zero, pentru că nu toată lumea se naște cu bogăție. Miliardari precum Elon Musk, Jeff Bezos și Warren Buffet sunt o inspirație pentru mulți. Numele lor sunt în topul clasamentelor mondiale ale miliardarilor și au o contribuție vitală la stabilitatea economică a țării lor. Conducerea imperiilor de afaceri într-un mod distinct a făcut ca acești magnati să iasă din mulțime. Dar trebuie să fi existat un punct de plecare pentru că nu toată lumea se naște cu o lingură de argint. Acești miliardari proveneau din domenii diverse și erau personalități complet diferite, dar toți acești oameni mari aveau două lucruri în comun. În primul rând și-au identificat pasiunea la o vârstă fragedă, iar în al doilea sunt persoane determinate.

Elon Musk

Musk este destul de popular în rândul oamenilor pentru desenele și tweet-urile sale despre Tesla și Bitcoin. Directorul executiv al Tesla și SpaceX a obținut primul său post de inginer software în 1983. Obișnuia să vândă jocuri video și să ia acasă 500 de dolari, adică 37.405 pe lună. A crescut în Africa de Sud și a imigrat mai târziu în Canada la vârsta de 17 ani și a început să lucreze ca inginer software.

Jeff Bezos

Proprietarul Amazon și, în prezent, cea persoană cea mai bogată din lume, și-a obținut primul loc de muncă la la McDonald’s. Avea doar 16 ani și câștiga 2,69 dolari pe oră.

Warren Buffet

Magnatul american al afacerilor, Warren Buffett a livrat ziare în 1994. Președintele și CEO-ul Berkshire Hathaway a livrat ziare pentru The Washington Post și câștiga 175 USD în fiecare lună.

Mark Zuckerberg

Zuckerberg a facilitat comunicarea, cu oamenii care trăiesc departe, prin introducerea Facebook. Nu mulți știu că primul job al CEO-ului Facebook a fost să construiască un player de muzică numit Synapse. Avea 18 ani când lucra pentru Synapse și ulterior a devenit una dintre cele mai influente platforme de social media.

Steve Jobs

Fondatorul Apple, Steve Jobs și-a început cariera făcând jocuri video pentru Atari și astăzi compania sa este unul dintre cele mai valoroase branduri de pe piață.

Bill Gates

Odată ce a lucrat ca programator de computer pentru TRW, astăzi este co-fondatorul Microsoft Corporation. La TRW a fost primul său loc de muncă pe care l-a început în ultimul an de liceu la doar 15 ani.

Ratan Tata

Industrial popular și om cu o inimă de aur, Ratan Tata și-a primit primul loc de muncă la Tata Steel în 1961. Obișnuia să gestioneze furnalul și lopata de calcar.

#primul job #miliarde #miliardari #cariera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.