Țările cu cele mai ieftine bilete de autobuz. Moldova printre țările cu cele mai mici prețuri la transportul public

14 Iul. 2021, 15:06
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Iul. 2021, 15:06 // Actual //  MD Bani

Republica Moldova se numără printre țările cu cele mai mici prețuri la transportul public. Astfel o călătorie cu troilebuzul costă 2 lei, cu autobuzul – 3 lei, iar pentru o călătorie cu microbuzul de asemenea, se achită 3 lei. Prețuri de sub un euro pentru o călătorie mai au doar România, Bulgaria, Polonia și Ungaria.

Astfel, o călătorie pentru transportul în comun în București va costa de la 1 august 0,61 euro (3 lei românești 12 MDL), de la 0,30 euro (1,3 RON≈ 5 MDL ) în prezent.

Pentru un abonament STB prețul va crește de la 10,20 euro (50 lei 200 MDL ) la 16,30 euro (80 lei320 MDL ), fiind mai mic decât în Polonia, Grecia sau Ungaria.

Cele mai mari tarife pentru o călătorie cu transportul în comun în Europa încep de 3 euro în Finlanda, Țările de Jos, Suedia, Elveția, Danemarca și Norvegia.

Cele mai scumpe abonamente pentru transportul public depășesc 70 de euro în Germania, Marea Britanie, Țările de Jos, Suedia, Elveția și Norvegia.

Țara O călătorie transport local

(euro)

Abonament lunar

(euro)

1 Bulgaria 0.51 25.58
2 Romania* 0.61 16.30
3 Polonia 0.79 21.96
4 Ungaria 0.98 26.74
5 Grecia 1.30 30.00
6 Croatia 1.33 45.36
7 Spania 1.40 40.00
8 Italia 1.50 35.00
9 Portugalia 1.60 40.00
10 Franta 1.70 51.00
11 Austria 2.40 49.00
12 Belgia 2.50 49.00
13 Germania 2.80 70.00
14 Marea Britanie 2.93 76.12
15 Finlanda 3.00 56.00
16 Tarile de Jos 3.00 89.90
17 Suedia 3.04 76.11
18 Elvetia 3.22 73.71
19 Danemarca 3.23 60.50
20 Norvegia 3.69 74.71

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.