Marile nave de croazieră, interzise în centrul Veneției din august! Cum pun în pericol lagunele venețiene

14 Iul. 2021, 14:11
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
14 Iul. 2021, 14:11 // Actual //  MD Bani

Marile nave de croazieră, acuzate că pun în pericol centrul istoric al Veneţiei inclus în patrimoniul UNESCO, vor fi interzise începând cu 1 august, a anunţat guvernul italian.

În acest sens, Prim-ministrul Mario Draghi a salutat „o etapă importantă pentru conservarea lagunei veneţiene”, supusă de decenii presiunii continui a pacheboturilor care aduc milioane de vizitatori în Oraşul Dogilor.

Apărătorii patrimoniului şi ai mediului denunţă de ani de zile flagelul navelor mare care ameninţă ecosistemul fragil al lagunei şi fundaţiile centrului său istoric, scrie Wall Street.

Dezbaterea a fost relansată luna trecută, o dată cu revenirea croazierelor după luni de pandemie care le-au readus veneţienilor liniştea şi aerul curat.

Potrivit noii reguli, navele de peste 25.000 de tone, de peste 180 de metri lungime, de 35 de metri înălţime sau ale căror emisii conţin peste 0,1% sulf nu vor mai fi autorizate să intre în bazinul San Marco, pe canalul San Marcp sau pe canalul Giudecca.

Acestea vor trebui să acosteze în portul industrial Marghera, unde se vor realiza amenajări, în timp ce navele de croazieră mai mici (de circa 200 de pasageri) vor putea continua să acosteze în centrul oraşului, precizează un comunicat al guvernului.

Potrivit ministrului culturii şi al patrimoniului, Dario Franceschini, Italia a vrut astfel „să evite riscul concret al înscrierii oraşului pe lista patrimoniului în pericol”.

Timpul presa întrucât organismele consultative ale UNESCO au propus această înscriere la sfârşitul lui iunie şi Comitetul pentru patrimoniu mondial urmează să ia o decizie cu prilejul reuniunii sale din China, care va avea loc în perioada 16-31 iulie.

Înscrierea pe lista patrimoniului în pericol poate permite comitetului să acorde o asistenţă rapidă sitului în cauză de la Fondul patrimoniului mondial.

Dar ea serveşte, de asemenea, „alertării comunităţii internaţionale în speranţa că aceasta se va mobiliza pentru a salva siturile în cauză” şi poate fi percepută şi „ca o ruşine”, scrie UNESCO pe site-ul său.

22 Iul. 2026, 13:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Iul. 2026, 13:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a explicat de ce Energocom nu a achiziționat volume mai mari de gaze înainte ca prețurile de pe bursele europene să urce până la 69 de euro/MWh. Oficialul a declarat că întreprinderea a acționat conform strategiei aprobate și a metodologiei de ajustare a tarifelor, iar achizițiile pentru sezonul rece urmează să continue.

„Energocom a respectat metodologia de ajustare a tarifelor. În momentul în care a observat o abatere de peste 1%, a acționat conform regulilor. Cei 106 milioane de lei din aproximativ 8 miliarde reprezintă circa 1,6%”, a declarat ministrul.

Junghietu a amintit că Energocom a cumpărat anul trecut gazele necesare pentru sezonul de încălzire 2025–2026 și că, la începutul lunii iunie, compania a rezervat capacitățile anuale de transport pentru următorul sezon rece.

Potrivit ministrului, în lunile aprilie, mai și iunie consumul de gaze este redus, iar achizițiile au fost efectuate în principal prin tranzacții spot, fără ca acest lucru să însemne că societatea a renunțat la cumpărăturile pentru iarna următoare.

„Energocom are o strategie de achiziție a gazelor, prezentată anterior, și va continua să lucreze în baza acesteia”, a precizat Junghietu.

Ministrul a subliniat că evoluția prețurilor este dictată de piața internațională și nu poate fi controlată de autoritățile de la Chișinău. El a menționat că, recent, cotațiile gazelor au depășit 59 de euro/MWh și au ajuns chiar la 69 de euro/MWh, volatilitatea burselor influențând direct costul gazelor din tarif.

Potrivit acestuia, aproximativ 60% din factura achitată de consumatori reprezintă costul gazelor, în timp ce 28,39% revine distribuției, 1,5–2% transportului, iar restul reprezintă componenta de furnizare și cea de corectare.