A muncit 10 ani în străinătate și a revenit acasă pentru a lansa o afacere: o scroafă bună aduce o mie de dolari venit

Iurie Lupu este inginer de profesie, iar soția lui Svetlana este pedagog. Împreună acești îngrijesc acum 7 scroafe, care le aduc două nașteri pe an. Timp de zece ani, Iurie a muncit în străinătate, iar în 2011 a revenit la baștină, la Hădărăuți, Ocnița, unde și-a deschis o afacere cu porci. Pentru început, a cumpărat patru scroafe de la Institutul de Selecție din Orhei, scrie agrofarm.md.

Fermierul spune că ar vrea să-și extindă activitatea, dar nu are cu cine să lucreze – toată munca e pe umerii lui și ai soției. Cum el este de profesie inginer-mecanic, iar ea pedagog, lucrurile trebuie să fie aranjate ca la carte. Totuși, principala regulă a familiei Lupu – Svetlana și Iurie este respectul și grija față de purcelușe. Dacă vrei să intri în fermă ca să le vezi, trebuie să îmbraci haina de protecție – să nu aduci boli și bacterii. Fiecare femelă are nume, care e scris pe o plăcuță fixată deasupra boxei individuale. Și ca iarna să nu le fie frig, proprietarul le-a asigurat podeaua cu sistem de încălzire.

Ideea de afacere a apărut în 2021, când dnul Iurie a revenit de peste hotare și a fost ales primar, dar din cauza salariului mic mai avea nevoie de un venit suplimentar.

„În anul în care am revenit de peste hotare, am fost ales primar în sat și pe vremea ceea, primarii aveau salariul de 2 000 de lei. Și ne-am gândit că trebuie ceva de făcut. Și am decis să ne ocupăm cu ceva în paralel, să avem un venit suplimentar. Când am revenit acasă, am construit un magazin, o cafenea pentru copii. Dar în sat știți cum e, cam puțini sunt. Așa că ne-a venit ideea să facem o fermă.”

Antreprenorul spune că una dintre cele mai mari provocări a fost să găsească un medic veterinar, iar pe parcurs a învățat să facă multe lucruri singur.

Dnul Iurie spune în activitatea sa a avut și pierderi, iar pentru asta a apelat și la un concurs de granturi, pe care l-a câștigat, iar datorită lui a procurat boxe mai performante, astfel încât să protejeze purceii.

Fermierul spune că la început vindea purceii la piață, iar acum are deja o listă de cumpărători care își așteaptă rândul.

„Dacă înainte mai ieșeam la piață, să-i vând, acum toți mă știu și vin și cumpără de acasă. Cumpărătorii stau în listă. Iată pentru campania de primăvară, eu de cu toamnă am început a face listele. Eu știu aproximativ ce producție o să fie. Sunt în jur de 8 purcei la o scroafă, dacă sunt mai mulți, îmi rămân mie. Vând în satele vecine, dar vin clienți de la Edineț, Dondușeni.”

Bărbatul spune că ar vrea să se extindă dar nu găsește să angajeze pe cineva care să facă față, întrucât moldovenii au probleme cu alcoolul și munca cinstită.

„Nu mă extind din cauza că îi problemă că nu am lucrători. Am încercat să angajez oameni, dar nu făceau treabă – ori furau, ori beau. O să pun camere și atunci o să mă mai gândesc. Lucru nu prea îmi permite, dar o să văd după doi ani. Urmează alegerile locale, dacă nu o să mai fiu primar, o să mă ocup doar de animale și o să cresc ferma până la 200 de capete. Dar deocamdată nu am timp pentru asta.”

Din spusele dlui Iurie copiii nu vor să se implice în activitatea fermei, întrucât ei au deja un serviciu.

În viitorul apropiat fermierul își propune să găsească noi specii de porci.

„Îi clar că noi vrem și suntem în căutare de noi specii de proci. Totuși, lumea vrea și caută ceva nou. Noi ținem legătura cu Orheiul, cu Institutul de Selecție de la Orhei, noi am avut și seminare aici în gospodărie. Cred că o să procurăm 5 sau 6 scroafe care au mai puțină slănină și mai multă carne ca să putem produce purcei cât mai calitativi, că totuși acum omul vrea mai multă carne decât slănină. Cu toate că piața din nou s-a ridicat și slănina are un preț mai bun. Îi mai simplu și mai ușor de ținut un porc țărănesc, cum țin toți oamenii. Când scroafele fată, eu trei zile nu ies din fermă – îi șterg, îi dau la bec, îi hrănesc etc. Ei sunt mai finuți, cum e cu pomul altoit, au nevoie de mai mare grijă. Sunt mai gingași totuși, gradul de sensibilitate e mai mare. Dar noi deja ne-am acomodat. Știm a lucra cu dânșii.”

Iurie Lupu a mai vorbit și despre cum e să faci business în Republica Moldova, dar și despre cu e să ai o afacere cu porci.

„Noi am luat decizia să ținem purcei pentru că purcelul îl vând eu, eu mă duc la piață. Am încercat și cu porc mare, timp de 6 – 7 luni eu îl fac de 100 de kg și am încercat să îl vând. Practic nu îl putem vinde. Nu ai ce face cu carnea. Știți cine vinde? Intermediarii vând. Eu îl cresc, îl hrănesc timp de 6 – 8 luni, chiar și un an de zile și la final câștig, să zicem o mie de lei sau 1 100 de lei. El vine și îl cumpără de la mine și îl vinde mai departe și face o mie și jumătate. Iată asta e o problemă. Până la produsul final există intermediarii aceștia care profită. Dar cu purceii îi mai simplu și îi mai ușor de crescut. Purcelul dă două fătări pe an. O scroafă bună aduce o mie de dolari venit. Porcul ca să-l hrănești, trebuie mâncare, cheltuielile sunt mari, timp mult îți trebuie, angajați mulți și în final ai foarte mic profit. Purcelul la 1 martie eu îl vând cu o mie de lei, anul acesta au fost chiar 1 200 și 1 300.”

#afacere #business #fermier #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.