A muncit 10 ani în străinătate și a revenit acasă pentru a lansa o afacere: o scroafă bună aduce o mie de dolari venit

14 Iul. 2021, 18:27
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
14 Iul. 2021, 18:27 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Iurie Lupu este inginer de profesie, iar soția lui Svetlana este pedagog. Împreună acești îngrijesc acum 7 scroafe, care le aduc două nașteri pe an. Timp de zece ani, Iurie a muncit în străinătate, iar în 2011 a revenit la baștină, la Hădărăuți, Ocnița, unde și-a deschis o afacere cu porci. Pentru început, a cumpărat patru scroafe de la Institutul de Selecție din Orhei, scrie agrofarm.md.

Fermierul spune că ar vrea să-și extindă activitatea, dar nu are cu cine să lucreze – toată munca e pe umerii lui și ai soției. Cum el este de profesie inginer-mecanic, iar ea pedagog, lucrurile trebuie să fie aranjate ca la carte. Totuși, principala regulă a familiei Lupu – Svetlana și Iurie este respectul și grija față de purcelușe. Dacă vrei să intri în fermă ca să le vezi, trebuie să îmbraci haina de protecție – să nu aduci boli și bacterii. Fiecare femelă are nume, care e scris pe o plăcuță fixată deasupra boxei individuale. Și ca iarna să nu le fie frig, proprietarul le-a asigurat podeaua cu sistem de încălzire.

Ideea de afacere a apărut în 2021, când dnul Iurie a revenit de peste hotare și a fost ales primar, dar din cauza salariului mic mai avea nevoie de un venit suplimentar.

„În anul în care am revenit de peste hotare, am fost ales primar în sat și pe vremea ceea, primarii aveau salariul de 2 000 de lei. Și ne-am gândit că trebuie ceva de făcut. Și am decis să ne ocupăm cu ceva în paralel, să avem un venit suplimentar. Când am revenit acasă, am construit un magazin, o cafenea pentru copii. Dar în sat știți cum e, cam puțini sunt. Așa că ne-a venit ideea să facem o fermă.”

Antreprenorul spune că una dintre cele mai mari provocări a fost să găsească un medic veterinar, iar pe parcurs a învățat să facă multe lucruri singur.

Dnul Iurie spune în activitatea sa a avut și pierderi, iar pentru asta a apelat și la un concurs de granturi, pe care l-a câștigat, iar datorită lui a procurat boxe mai performante, astfel încât să protejeze purceii.

Fermierul spune că la început vindea purceii la piață, iar acum are deja o listă de cumpărători care își așteaptă rândul.

„Dacă înainte mai ieșeam la piață, să-i vând, acum toți mă știu și vin și cumpără de acasă. Cumpărătorii stau în listă. Iată pentru campania de primăvară, eu de cu toamnă am început a face listele. Eu știu aproximativ ce producție o să fie. Sunt în jur de 8 purcei la o scroafă, dacă sunt mai mulți, îmi rămân mie. Vând în satele vecine, dar vin clienți de la Edineț, Dondușeni.”

Bărbatul spune că ar vrea să se extindă dar nu găsește să angajeze pe cineva care să facă față, întrucât moldovenii au probleme cu alcoolul și munca cinstită.

„Nu mă extind din cauza că îi problemă că nu am lucrători. Am încercat să angajez oameni, dar nu făceau treabă – ori furau, ori beau. O să pun camere și atunci o să mă mai gândesc. Lucru nu prea îmi permite, dar o să văd după doi ani. Urmează alegerile locale, dacă nu o să mai fiu primar, o să mă ocup doar de animale și o să cresc ferma până la 200 de capete. Dar deocamdată nu am timp pentru asta.”

Din spusele dlui Iurie copiii nu vor să se implice în activitatea fermei, întrucât ei au deja un serviciu.

În viitorul apropiat fermierul își propune să găsească noi specii de porci.

„Îi clar că noi vrem și suntem în căutare de noi specii de proci. Totuși, lumea vrea și caută ceva nou. Noi ținem legătura cu Orheiul, cu Institutul de Selecție de la Orhei, noi am avut și seminare aici în gospodărie. Cred că o să procurăm 5 sau 6 scroafe care au mai puțină slănină și mai multă carne ca să putem produce purcei cât mai calitativi, că totuși acum omul vrea mai multă carne decât slănină. Cu toate că piața din nou s-a ridicat și slănina are un preț mai bun. Îi mai simplu și mai ușor de ținut un porc țărănesc, cum țin toți oamenii. Când scroafele fată, eu trei zile nu ies din fermă – îi șterg, îi dau la bec, îi hrănesc etc. Ei sunt mai finuți, cum e cu pomul altoit, au nevoie de mai mare grijă. Sunt mai gingași totuși, gradul de sensibilitate e mai mare. Dar noi deja ne-am acomodat. Știm a lucra cu dânșii.”

Iurie Lupu a mai vorbit și despre cum e să faci business în Republica Moldova, dar și despre cu e să ai o afacere cu porci.

„Noi am luat decizia să ținem purcei pentru că purcelul îl vând eu, eu mă duc la piață. Am încercat și cu porc mare, timp de 6 – 7 luni eu îl fac de 100 de kg și am încercat să îl vând. Practic nu îl putem vinde. Nu ai ce face cu carnea. Știți cine vinde? Intermediarii vând. Eu îl cresc, îl hrănesc timp de 6 – 8 luni, chiar și un an de zile și la final câștig, să zicem o mie de lei sau 1 100 de lei. El vine și îl cumpără de la mine și îl vinde mai departe și face o mie și jumătate. Iată asta e o problemă. Până la produsul final există intermediarii aceștia care profită. Dar cu purceii îi mai simplu și îi mai ușor de crescut. Purcelul dă două fătări pe an. O scroafă bună aduce o mie de dolari venit. Porcul ca să-l hrănești, trebuie mâncare, cheltuielile sunt mari, timp mult îți trebuie, angajați mulți și în final ai foarte mic profit. Purcelul la 1 martie eu îl vând cu o mie de lei, anul acesta au fost chiar 1 200 și 1 300.”

 

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII