Ce trăsături cultivăm copiilor pentru a avea succes în viață? Sfaturile experților

21 Iul. 2021, 16:26
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
21 Iul. 2021, 16:26 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Părinții ar trebui să-și ajute copiii să cultive trei trăsături de caracter distincte pentru a reuși în viață, susține un expert, care spune că sunt adesea trecute cu vederea în sistemul educațional tradițional.

La conferința recentă, CogX 2021, Nadeem Nathoo, cofondator al programului de inovare pentru adolescenți The Knowledge Society, consideră că pentru a avea succes copiii ar trebui să fie curioși.

De asemenea, nu ar trebui să fie „leneși”, a spus Nathoo, deși a clarificat că acest lucru nu înseamnă că copiii trebuie să aibă o „etică de muncă super puternică”.

În al treilea rând, Nathoo a spus că părinții ar trebui să ia în considerare dacă copilul lor are o „părtinire față de acțiune” – „petrec mult timp gândindu-se sau sunt idiferenți de ceea ce se întâmplă în lume?”

Conform unui studiu din 2018, copiii părinților care credeau că copiii lor sunt mai curioși au avut o performanță mai bună la citit și la matematică.

Între timp, psihologul de la Harvard, Lisa Feldman Barrett, a spus că părinții ar trebui să-și aplaude copilul pentru că acționează idependent și iau decizii singuri, astfel încât să învețe abilități pentru ei înșiși.

Nathoo a sugerat că părinții ar putea ajuta la promovarea unor astfel de abilități, oferindu-le copiilor expunerea la probleme și instrumentele necesare pentru a le rezolva.

De asemenea, el a îndemnat părinții să se asigure că copiii lor sunt conștienți de marea varietate de locuri de muncă disponibile. De exemplu, Nathoo a spus că este „imposibil să concepi măcar să fii tehnician în nanofabricare dacă nu știi ce este asta”.

El credea că părinții ar trebui să fie „intenționați” în stimularea curiozității copiilor lor, încurajându-i să cerceteze și să afle lucrurile pentru ei înșiși.

„Învățăm literalmente opusul”

În plus, Nathoo a spus că în sistemul de învățământ „predăm literalmente opusul” multor trăsături care sunt apreciate la oameni mai general – rezolvarea problemelor, tratarea ambiguității, comunicării și colaborării.

El a explicat: „Nu există loc pentru rezolvarea problemelor – există întotdeauna un răspuns în spatele manualului. Nu există loc pentru ambiguitate – știi exact ce înveți în clasa 8,9,10,11,12. Nu îi învățăm pe oameni cum să comunice bine și este foarte competitiv și nu colaborează. ”

Nathoo a subliniat că nu încearcă să „bată” sistemul educațional, ci a dorit în schimb să evidențieze ceea ce prețuiesc oamenii și unde există o „dezaliniere” în ceea ce sunt învățați tinerii.

Nathoo a susținut că „viața este probabil cea mai bună instituție de dezvoltare umană”, dar a sugerat că se simte „foarte nestructurată” și „serendipită”, deoarece sistemul educațional nu îi pregătește pe tineri pentru asta la maturitate.

Deci, el credea că învățarea bazată pe proiecte și experimente, precum și lucrul cu alții și construirea de relații, sunt cheia dezvoltării tinerilor.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.