Neguța îi răspunde lui Sîrbu: „Dacă ați dori să îmi atacați reputația, ar trebui să mă lăudați”

02 Mart. 2021, 14:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Realitatea.md
02 Mart. 2021, 14:40 // Actual //  Realitatea.md

„În calitate de consilier prezidențial în domeniul economic şi membru al Consiliului Suprem de Securitate, nu am situaţii de conflict de interese. Nu sunt beneficiar, direct sau indirect, nu sunt parte a grupurilor de interese sau a grupurilor politice care au tangenţă cu beneficiarii contractului de concesionare a AIC, nu am participat şi nu am luat decizii cu privire la concursul dat. Cu o asemenea reacție a venit consilierul prezidențial, Veaceslav Negruța, la sesizarea depusă astăzi la ANI de către deputatul Sergiu Sîrbu.

Potrivit lui Negruța, deciziile cu privire la concesionarea AIC în favoarea unui grup anume au fost luate în perioada când acesta nu deţinea vreo funcţie publică în Guvern, respectiv „nu aveam cum să fiu participant în legalizarea sau refuzul de legalizare a rezultatelor concursurilor de concesionare a AIC în favoarea unui grup de interese, inclusiv politicie, economice, financiare şi de altă natură”, a scris Negruța pe pagina sa de Facebook.

Acesta reiterez că, din 28 iunie 2013 s-a retras din exercitarea funcţiei de ministru al finanţelor, iar deciziile de atribuire a contractului de concesionare au fost aprobate mai târziu.

„Investigaţiile organelor statului, precum şi dezbaterile în cadrul CSS, ţin de modul de concesionare a AIC în favoarea şi în beneficiul unui grup de interese, care a fost gestionat de persoane apropiate şi conectate politic cu unii deputaţi şi grupuri parlamentare”, a mai comentat Negruța.

Totodată, consilierul prezidențial afirmă că, nu este în nici o situatie de conflict de interese, nu are conexiuni şi nici tangenţă cu beneficiarii contractului de concesionare şi nici cu deciziile de atribuire a contractului.

În condiţiile în care ANI va decide să efectueze verificări – sunt deschis să ofer toată informaţia necesară pentru a-mi proba lipsa de conflict de interese în exercitarea atribuțiilor de serviciu ce-mi revin.

Veaceslav Negruța a venit și cu un îndemn către deputatul Sergiu Sîrbu, îndemnând-ul să nu mai promoveze falsuri în adresa sa.

„În final, solicit respectuos să încetați promovarea falsurilor despre mine. În primul rând, asta nu vă face față ca deputat, într-al doilea rând, defăimarea și denigrarea nu intră sub acoperirea imunității parlamentare și purtați toată responsabilitatea juridică a acțiunilor dumneavoastră. În al treilea rând, dacă ați dori cu adevărat să îmi atacați reputația, ar trebui să mă lăudați, anume acesta e ultimul lucru pe care și l-ar dori din partea dumneavoastră orice persoană cu demnitate. Atât timp cât mă atacați, am conștiința împăcată”, a conchis Negruța.

Amintim că, astăzi Sergiu Sîrbu a anunțat că a sesizat ANI pentru a se expune dacă președinta țării, Maia Sandu, și consilierul acesteia, Veaceslav Negruța, nu s-au aflat în conflict de interese când au examinat la ședința Consiliul Suprem de Securitate (CSS) dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, deoarece „au avut un rol activ în acest proces, pe când erau miniștri în Guvernul Leancă”.

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.