Ne duc faima! Start-upul britanic, fondat de Ion Suruceanu și Zara Nanu - cumpărat de o companie internațională

Compania britanică XpertHR, activă în segmentul resurselor umane, a achiziționat startup-ul Gapsquare, o platformă de analiză a disparităților salariale de gen din Marea Britanie, fondată de doi moldoveni.

Gapsquare, un start up din Marea Britanie abordează problema inegalitățile salariale de gen încă din 2017, totuși, în perioada pandemiei problema a devenit mai evidentă. Gapsquare, fondat de moldovenii Zara Nanu și Ion Suruceanu a fost printre câteva dintre startup-urile care abordează aceste probleme prin învățarea automată a problemei.

Software-ul său de analiză, care analizează și urmărește datele privind diferențele salariale, egalitatea salarială și datele privind diferențele salariale, a fost acum achiziționat de XpertHR, o parte a RELX, pentru o sumă nedivulgată.

Platforma Gapsquare – împreună cu cofondatorii Zara Nanu și Ion Suruceanu – se va alătura echipei XpertHR. Anterior, Gapsquare i-a avut ca clienți pe Vodafone, Condé Nast și Serco, reprezentând date de la zeci de mii de angajați.

Scopul companiei Gapsquare este de a oferi profesioniștilor din resurse umane informații detaliate cu privire la diferențele salariale de gen existente în companiile lor.

Prin intermediul platformei sale „FairPay Pro”, Gapsquare spune că poate identifica variabile pentru datele demografice ale angajaților, cum ar fi sexul, etnia, orientarea sexuală și dizabilitățile, identificând cauzele decalajelor salariale și propunând și urmărind acțiuni de remediere.

„Știm că pentru multe întreprinderi transparența în ceea ce privește corectitudinea compensării și raportarea salarială este una dintre prioritățile de pe ordinea de zi. Cercetările efectuate de Gartner indică faptul că peste 80% dintre întreprinderile din întreaga lume sunt încurajate să ia măsuri în ceea ce privește echitatea salarială și diferențele salariale, pe măsură ce forța de muncă se schimbă și generațiile mai tinere care intră pe forța de muncă sunt din ce în ce mai interesate de transparență, durabilitate și egalitate. Prin unirea forțelor, XpertHR și Gapsquare sunt mai bine echipate pentru a susține nevoile în continuă evoluție ale clienților noștri și ale afacerilor din întreaga lume. ”, a declarat Zara Nanu.

Scott Walker, director general la XpertHR, a declarat: „Sunt încântat să aduc Gapsquare în familia XpertHR. Misiunea noastră este una simplă: să creăm locuri de muncă intenționate pentru fiecare persoană din fiecare organizație. Ambele companii sunt dedicate îmbunătățirii experiențelor a milioane de profesioniști care lucrează în întreaga lume. Combinând tehnologia avansată a Gapsquare cu expertiza XpertHR în date privind recompensele, putem echipa mai bine angajatorii pentru a construi o lume în care munca este incluzivă, în care salariul să se încadreze în valoare și diversele talente prosperă. „

We’re excited to announce our acquisition of @gapsquare. With the advanced technology of #Gapsquare and the expertise of #XpertHR, we’ll equip employers to build workplaces characterised by #inclusivity, #payequity and #diversity. Read more here: https://t.co/37wlSTWDgF pic.twitter.com/BvHx4PaLUU

— XpertHR (@XpertHR) August 2, 2021

Cine sunt Zara Nanu și Ion Suruceanu

Zara Nanu este fiică și nepoată de profesori. La moment este CEO la Gapsquare. De asemenea, ea este și membră a Global Future Council on New Agenda for Equity and Social Justice at World Economic Forum. Ea a fost inspirată să analizeze mai profund problema decalajului de remunerare între femei și bărbați după ce a lucrat cu un program de prevenire a traficului de femei în Moldova. Zara a înțeles că femeile erau aruncate în ateliere și obțineau un salariu minim, prinse astfel în sărăcie.

Zara Nanu a crescut la Chișinău, apoi s-a mutat la Bristol, Marea Britanie, și a început Gapsquare. Nanu a vorbit anterior despre modul în care atitudinile sovietice față de egalitatea de gen – în cazul în care sistemul comunist impunea ca bărbații și femeile să fie tratați în mod egal – a făcut-o să-și dea seama că practicile occidentale au devenit de fapt retrograde prin comparație.

#achizitionare #Gapsquare #Ion Suruceanu #XpertHR #zara nanu #salariu #start-up #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.