Ne duc faima! Start-upul britanic, fondat de Ion Suruceanu și Zara Nanu

Compania britanică XpertHR, activă în segmentul resurselor umane, a achiziționat startup-ul Gapsquare, o platformă de analiză a disparităților salariale de gen din Marea Britanie, fondată de doi moldoveni.

Gapsquare, un start up din Marea Britanie abordează problema inegalitățile salariale de gen încă din 2017, totuși, în perioada pandemiei problema a devenit mai evidentă. Gapsquare, fondat de moldovenii Zara Nanu și Ion Suruceanu a fost printre câteva dintre startup-urile care abordează aceste probleme prin învățarea automată a problemei.

Software-ul său de analiză, care analizează și urmărește datele privind diferențele salariale, egalitatea salarială și datele privind diferențele salariale, a fost acum achiziționat de XpertHR, o parte a RELX, pentru o sumă nedivulgată.

Platforma Gapsquare – împreună cu cofondatorii Zara Nanu și Ion Suruceanu – se va alătura echipei XpertHR. Anterior, Gapsquare i-a avut ca clienți pe Vodafone, Condé Nast și Serco, reprezentând date de la zeci de mii de angajați.

Scopul companiei Gapsquare este de a oferi profesioniștilor din resurse umane informații detaliate cu privire la diferențele salariale de gen existente în companiile lor.

Prin intermediul platformei sale „FairPay Pro”, Gapsquare spune că poate identifica variabile pentru datele demografice ale angajaților, cum ar fi sexul, etnia, orientarea sexuală și dizabilitățile, identificând cauzele decalajelor salariale și propunând și urmărind acțiuni de remediere.

„Știm că pentru multe întreprinderi transparența în ceea ce privește corectitudinea compensării și raportarea salarială este una dintre prioritățile de pe ordinea de zi. Cercetările efectuate de Gartner indică faptul că peste 80% dintre întreprinderile din întreaga lume sunt încurajate să ia măsuri în ceea ce privește echitatea salarială și diferențele salariale, pe măsură ce forța de muncă se schimbă și generațiile mai tinere care intră pe forța de muncă sunt din ce în ce mai interesate de transparență, durabilitate și egalitate. Prin unirea forțelor, XpertHR și Gapsquare sunt mai bine echipate pentru a susține nevoile în continuă evoluție ale clienților noștri și ale afacerilor din întreaga lume. ”, a declarat Zara Nanu.

Scott Walker, director general la XpertHR, a declarat: „Sunt încântat să aduc Gapsquare în familia XpertHR. Misiunea noastră este una simplă: să creăm locuri de muncă intenționate pentru fiecare persoană din fiecare organizație. Ambele companii sunt dedicate îmbunătățirii experiențelor a milioane de profesioniști care lucrează în întreaga lume. Combinând tehnologia avansată a Gapsquare cu expertiza XpertHR în date privind recompensele, putem echipa mai bine angajatorii pentru a construi o lume în care munca este incluzivă, în care salariul să se încadreze în valoare și diversele talente prosperă. „

We’re excited to announce our acquisition of @gapsquare. With the advanced technology of #Gapsquare and the expertise of #XpertHR, we’ll equip employers to build workplaces characterised by #inclusivity, #payequity and #diversity. Read more here: https://t.co/37wlSTWDgF pic.twitter.com/BvHx4PaLUU

— XpertHR (@XpertHR) August 2, 2021

Cine sunt Zara Nanu și Ion Suruceanu

Zara Nanu este fiică și nepoată de profesori. La moment este CEO la Gapsquare. De asemenea, ea este și membră a Global Future Council on New Agenda for Equity and Social Justice at World Economic Forum. Ea a fost inspirată să analizeze mai profund problema decalajului de remunerare între femei și bărbați după ce a lucrat cu un program de prevenire a traficului de femei în Moldova. Zara a înțeles că femeile erau aruncate în ateliere și obțineau un salariu minim, prinse astfel în sărăcie.

Zara Nanu a crescut la Chișinău, apoi s-a mutat la Bristol, Marea Britanie, și a început Gapsquare. Nanu a vorbit anterior despre modul în care atitudinile sovietice față de egalitatea de gen – în cazul în care sistemul comunist impunea ca bărbații și femeile să fie tratați în mod egal – a făcut-o să-și dea seama că practicile occidentale au devenit de fapt retrograde prin comparație.

#achizitionare #Gapsquare #Ion Suruceanu #XpertHR #zara nanu #salariu #start-up #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sindicatele cer Guvernului să stabilească de urgență noul salariu minim pe țară și insistă ca acesta să ajungă la aproximativ 8.000 de lei. Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor, Sergiu Sainciuc, spune că discuțiile durează din luna ianuarie, fără ca până acum să existe un acord final.

„Noi despre salariul minim discutăm practic din luna ianuarie și, spre regret, nici până în prezent nu am ajuns la un numitor comun”, a declarat Sainciuc.

Potrivit acestuia, decizia nu mai poate fi amânată, în condițiile în care urmează să fie pregătite bugetele pentru anul viitor, iar noul cuantum al salariului minim trebuie inclus în calculele financiare.

Sindicatele cer ca nivelul salariului minim să fie stabilit ținând cont de Directiva europeană privind salariile minime adecvate. Unul dintre reperele utilizate în acest sens este pragul de 50% din salariul mediu.

Sainciuc susține că, dacă acest indicator ar fi aplicat integral, salariul minim ar trebui să ajungă la aproximativ 8.700 de lei. În discuțiile cu patronatele s-ar fi conturat însă o variantă de compromis, în jurul valorii de 8.000 de lei.

„În opinia noastră, acest salariu minim trebuie să acopere măcar minimul de trai”, a subliniat sindicalistul.

Potrivit calculelor prezentate de acesta, pentru a acoperi minimul de existență al unui salariat și al unui copil ar fi necesar un salariu de aproximativ 7.800 de lei brut.

Sindicatele susțin că majorarea salariului minim este necesară pentru a asigura o protecție reală angajaților cu cele mai mici venituri. În același timp, Sainciuc precizează că o astfel de decizie nu ar însemna automat creșterea tuturor salariilor din economie, ci i-ar afecta în primul rând pe cei remunerați sub noul prag.

Potrivit datelor prezentate de sindicalist, aproximativ 5% dintre salariații din Republica Moldova primesc un salariu la nivelul minim sau sub acesta. Din acest motiv, cel mai important impact bugetar ar urma să fie resimțit în sectorul public.

Sindicatele atrag atenția că și acest impact trebuie calculat atent. Sainciuc a menționat că o eventuală majorare a salariului minim la 6.300–6.500 de lei fusese estimată anterior la un cost suplimentar de circa 100 de milioane de lei pentru sectorul bugetar.

În prezent, sindicaliștii așteaptă poziția Ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Ministerului Finanțelor privind nivelul final al salariului minim pentru anul viitor.

Presiunea asupra autorităților crește, iar Confederația Națională a Sindicatelor cere ca decizia să fie luată cât mai rapid. În opinia reprezentanților sindicatelor, noul salariu minim trebuie să asigure atât protecția angajaților cu venituri mici, cât și o diferențiere suficientă între munca necalificată și cea calificată.

În prezent, salariul minim pe țară este de 6.300 de lei pe lună, nivel valabil de la 1 ianuarie 2026.