Șefii celor mai mari companii britanice câștigă de 86 de ori mai mult decât salariul mediu. Cine a obținut cel mai mult

19 Aug. 2021, 09:23
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
19 Aug. 2021, 09:23 // Au Bani //  MD Bani

Șefii celor mai mari companii britanice au câștigat de 86 de ori salariul mediu cu normă întreagă anul trecut.

Salariul mediu a unui director executiv al unei firme britanice a fost de 2,69 milioane de lire sterline în 2020, potrivit High Pay Center. Aceasta a scăzut cu 17% față de 3,25 milioane de lire sterline în 2019, înainte de pandemie, transmite BBC.

Top cinci șefi britanici cu cele mai mari câștiguri

Pascal Soriot, directorul general al gigantului farmaceutic AstraZeneca, a fost directorul cu cel mai mare câștig, anul trecut câștigând 15,45 milioane de lire sterline.

El a fost considerabil în fața lui Brian Cassin de la agenția de referință de credit Experian, care a câștigat 10,3 milioane de lire sterline, conform cifrelor grupului de reflecție.

Pe locul trei s-a aflat Albert Manifold al companiei de materiale de construcție CRH, care a primit 9,92 milioane de lire sterline.

Laxman Narasimhan, de la firma de bunuri de larg consum Reckitt Benckiser, a fost al patrulea cu 9,24 milioane de lire sterline, în timp ce al cincilea șef cel mai bine plătit în 2020 a fost Rob Perrins de la constructorul de case Berkeley, care a câștigat 8,03 milioane de lire sterline.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Feb. 2026, 10:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!