(VIDEO/FOTO) Agricultura ecologică, practicată la Rîșcova. Ce tehnici folosesc producătorii și unde își vând produsele

30 Sept. 2021, 12:26
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
30 Sept. 2021, 12:26 // Oameni şi Idei //  MD Bani

În satul Rîșcova, raionul Criuleni agricultorii aleg să promoveze agricultura ecologică. În acest scop ei folosesc mai multe practici. De exemplu, dacă anul trecut au cultivat cartofi pe această porțiune, acum aici pământul e lăsat „să se odihnească”, pentru a se recupera. O altă alternativă este rotația culturilor: într-un an cresc culturi comerciale, iar în următorul – plante care îmbunătățesc structura solului (cum ar fi mazărea, lucerna, secara, raphanus, facelia) și îl îmbogățesc cu elemente nutritive. Astfel, nu folosesc pesticide sau îngrășăminte minerale.

Datorită acestor practici agricultorii își arata grijă față de sol. Doar astfel el rămâne sănătos și prin urmare, rentabil.

„Pentru mine personal agricultura ecologică e un mod de viață. Cum altfel să crești decât ecologic și natural? Viața ecosistemului este foarte importantă. Noi nu avem sol negru descoperit; solul la noi neapărat este utilizat: ori culturi de acoperire, ori de înmulțire, ori chiar și buruieni. Așa e mai sănătos”, spune cu convingere Valeria Șvarț, directoare dezvoltare la EcoVisio.

Organizația gestionează la marginea satului Rîșcova, într-un loc pitoresc, lângă lac și pădure, un lot demonstrativ, unde micii producători practică agricultura „vie”, regenerativă și responsabilă față de mediu și consumatori.

La prima vedere, lotul pare „sălbatic”, cu buruieni, în voia naturii. Totul însă e „conform planului”, pentru ca pământul să nu fie ars de soare. Solul devine mai aerat, datorită rădăcinilor plantelor și totodată se îmbogățește cu materie organică.

Acum sunt la al doilea an de conversie, ceea ce înseamnă că la acest lot deja se aplică toate principiile agroecologice. Va mai trece un an până când produsele de la Rîșcova vor putea fi etichetate ca ecologice și pe ele va putea fi aplicată sigla „agricultura eco”.

La Rîșcova se cultivă cartofi, roșii, sfeclă, morcov, diferite verdețuri, ceapă, porumb, bostănei, creșterea cărora e o cale deja bătătorită și cunoscută de săteni. În primul an, producătorii au experimentat cu o varietate mai mare de culturi, însă au revenit în zona de confort, pentru a nu risipi energia și pentru a crește eficiența economică a lotului.

Experimentele au luat o altă turnură, spune Valeria Șvarț de la EcoVisio: „Pe mine mă pasionează crearea unui ecosistem sănătos și îmi place să văd cum plantele se combină. De exemplu, când noi creștem cartofi, îi intercalăm cu muștar, cu gălbenele, ca să scădem populația gândacului de Colorado. Când creștem roșiile, le intercalăm cu busuioc. Astfel obținem combinații utile, busuiocul, muștarul și gălbenele fiind repelente de insecte dăunătoare.”

De ce agricultura ecologică? E o întrebare care o exasperează pe Valeria. Fiindcă e unica modalitate firească și etică de a face agricultură, spune ea: „Mai bine să fie pusă întrebarea: De ce agricultura industrială, plină de chimicale, care deteriorează solul, apele, biodiversitatea și sănătatea omului? Dacă noi vrem o agricultură sustenabilă care ne va hrăni mulți ani înainte, doar ecologic și regenerativ trebuie de crescut.”

Produsele crescute natural și ecologic, tot mai accesibile

Astfel, săptămânal se colectează câteva sute de kilograme de produse crescute natural și ecologic, care sunt distribuite în pungi consumatorilor. Fiecare pungă mai conține pâine fără drojdie și un bonus (ceva procesat). Clienții pot alege din trei oferte: picnic (mic), multi-vitamin (mijlociu) și XXL (mare). „Lumea apreciază calitatea și gustul, ei văd diferența. Ei știu că produsele sunt crescute în mod natural, sunt benefice pentru copiii lor și pentru sănătate. Și nu sunt doar sănătoase, dar și mai gustoase, deoarece păstrează toate vitaminele și microelementele necesare.”

Produsele sunt mai scumpe, în comparație cu cele de la piață: „Ecologic înseamnă mai mult de lucru, precum și cheltuieli mai mari, de exemplu pentru culturile de acoperire. Noi diminuăm numărul gândacilor de Colorado prin rotația culturilor sau muștar, dar totuși trebuie și să-i strângem cu mâna, ceea ce înseamnă mai multe ore de muncă. Roșiile sau alte culturi tot necesită grijă și protecție. Facem macerat de urzică, macerat de usturoi, de ceapă. Aceste preparate trebuie pregătite, e clar că această muncă trebuie să fie remunerată”, explică Valeria Șvarț, directoare dezvoltare la EcoVisio.

„Pentru noi e important ca aceste produse ecologice să nu fie accesibile doar într-o nișă elitistă, ca doar oamenii cu salarii mari să-și permită să mănânce sănătos. Noi încercăm să ținem prețurile cât mai accesibile. Da, ele sunt un pic mai scumpe, dar nu dublu și nu triplu”, susține Valeria.

Toate drumurile din Rîșcova duc la EcoVillage Farms

Distribuția de produse ecologice a luat avânt odată cu criza pandemică, iar succesul i-a convins pe unii săteni să abandoneze munca în construcții pentru cultivarea pământului. Acum, peste 20 mici producători s-au alăturat grupului de agricultori EcoVillage Farms, preluând modelul ecologic de a practica agricultura. În fiecare marți, ei aduc la punctul de colectare produsele obținute cu migală.

„Eu am adus păstăi, morcov, sfeclă roșie, mangold, pătrunjel, mure. Le creștem și le îngrijim din primăvară, le punem devreme în pământ și toată vara avem de lucru, de prășit, de îngrijit. Este totul ecologic: eu am păsări și iepurași mulți și tot găinațul și altele le folosim apoi ca îngrășământ în grădină. Toată marfa asta înainte o duceam la oraș, vindeam acolo, acum e însă mult mai ușor, e totul pe loc. Ieri am strâns-o, azi o aducem, e simplu de vândut”, spune Raisa Spătari, producătoare locală, asociată la grupul EcoVillage Farms.

„Noi tot folosim aceste produse și suntem mai mulțumiți că am crescut-o noi cu mâinile noastre și mâncăm ecologic, ne străduim ca să nu avem chimicale deloc”, adaugă Raisa, care de cinci ani, nu mai utilizează alte îngrășăminte decât cele naturale.

Și Raisa Bolduratu e consumatoarea propriei producții: „Ceea ce cultivăm noi e sănătos, noi înșine consumăm și mai și vindem.” Ea vine săptămânal la punctul de colectare, iar de această dată a adus păstăi:

„Punctul de colectare e foarte binevenit. Noi mergeam înainte la piață, dar trebuia să plătești și transport și locul la piață, dar aici e mai ușor, numai vii, lași și pleci. E foarte bine mai ales pentru cei în vârstă. Știți, când se termină banii din casă, repede ai luat un sac de cartofi, l-ai dus și e o sursă de venit”.

Raisa este și directoarea grădiniței din sat, iar agricultura este deopotrivă o plăcere și sursă adițională de venit.

„Tot ce vedeți aici e crescut cu apă și soare, asta e dulceața de la pământ și de la Dumnezeu, de la natură. Oamenii de la oraș caută să cumpere de la un țăran care vinde pe marginea străzii, acela tot așa ca și mine crește olecuță pentru dânsul și duce și la oraș”, relatează Ana Otroc, care a adus la punctul de colectare zemos, bostănei, roșii, vinete, sfeclă, morcov, ceapă și pătrunjel.

O parte de produsele de la Rîșcova sunt certificate (2021 este anul doi de conversie la demo-plotul EcoVisio și încă la doi fermieri din sat). Alți câțiva producători vor să treacă la certificarea eco. Ceilalți cresc produsele natural și fiecare agricultor care aduce produse este invitat la instruiri despre agricultura ecologică și vizitat de coordonatorul inițiativei, pentru a analiza modalitatea de creștere.

La Rîșcova, nu doar plantele se cultivă, ci și relațiile

„Ne-am gândit la o altă metodă, să găsim cumpărători în oraș, clienți direct, care apreciază relația cu fermierul, le pasă cine le crește mâncare”, spune Valeria Șvarț.

Livrările se fac în fiecare zi de marți între orele 12 și 19, pe biciclete. „Din cauza că facem livrarea doar pe biciclete, curierii sunt tineri, nu au mașini. Ei fac și sport, fac și un ban. Dar avem și curieri mai în vârstă. Unii oameni sunt surprinși că un om în vârstă face acest drum pe bicicletă cu o torbă care uneori e foarte grea. Am avut și un curier cu autism și erau oameni care apreciau acest lucru, că nu l-am izolat și l-am acceptat”, spune Cristina Chifa, coordonatoare logistică la EcoVillage Farms.

„Comand produse de la EcoVillage Farms pentru că am încredere în calitatea produselor, știu că sunt de la fermieri care fac agricultură ecologică și cunosc satul Rîșcova și agricultorii de acolo și am încredere în produsele pe care mi le aduc. Dar îmi doresc și să susțin astfel de inițiative locale, îmi place ideea de a avea livrări în oraș cu bicicleta a produselor de la țară. Un alt avantaj mare pentru mine este că pot să le ofer căldarea mea de compost și ei să o folosească inclusiv pentru agricultura ecologică”, spune Ana Popa, clientă.

Acum, la lotul demonstrativ de la Rîșcova se instalează două cisterne a câte 50 de tone pentru colectarea apei de ploaie, pentru a asigura irigarea, pe timp de secete, fenomen la care Republica Moldova este vulnerabilă.

În câțiva ani, lotul demonstrativ ar trebui să fie unul „permanent”, la el acasă, cu arbuști, copaci, flori, pentru ca ecosistemul să fie mai rezistent. Culturile anuale hrănesc, însă cele permanente – mențin sănătatea întregului ecosistem.

Lotul demonstrativ la Rîșcova a fost creat datorită susținerii Programului de Granturi Mici al GEF și PNUD, precum și al IM Swedish Development Partner în Moldova. Acolo se practică agricultura ecologică, prietenoasă mediului, unde fermierii pot să învețe cum să o facă, să se inspire. Cu suprafața totală de două hectare, acest lot  unic combină creșterea ecologică a cartofului (o cultură care este foarte greu de cultivat în sistem ecologic), cu alte legume, pomi fructiferi și culturi de acoperire. Lotul mai găzduiește un centru comun de procesare, pentru a adăuga valoare la produsele agricole primare.

Lotul reprezintă o componentă integrală a cooperativei EcoVillage Farms și transpune în viață conceptul de dezvoltare durabilă și rezilientă a satului bazată pe agroecologie și eco-turism. Cooperativa de fermieri EcoVillage Farms a fost creată prin parteneriatul dintre Asociațiile Katalyst și EcoVisio, cu susținerea Biroului de Cooperare al Elveției, prin proiectul Optim și a inițiativei EU4Energy prin Green for Growth Fund.

Realitatea Live

08 Mai 2024, 14:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
08 Mai 2024, 14:27 // Actual //  Lupu Eduard

În ciuda alocării de 60 de milioane de lei pentru reparații urgente acum nouă luni, reabilitarea porțiunii de cale ferată dintre Colibași și Văleni, raionul Cahul, a fost întârziată.

Antreprenorul ucrainean angajat să elaboreze proiectul nu a reușit să-și onoreze obligațiile, iar autoritățile sunt acum pe cale să rezilieze contractul. Această întârziere a dus la o creștere a costurilor estimate ale lucrărilor, deoarece terenul continuă să se degradeze, iar prețurile materialelor de construcție au crescut. În acest timp, comunitatea se confruntă cu dificultăți în accesarea serviciilor și transportului, iar soluționarea acestei probleme devine tot mai urgentă, potrivit tvrmoldova.

Comisia Situații Excepționale a alocat, în august 2023, 60 de milioane de lei pentru reabilitarea căii ferate de la Cahul – Giurgiulești. Segmentul de calea ferată a fost afectat de alunecările de terne din august 2022.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, cand guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.

Totodată, aceasta a fost construită foarte aproape de râul Prut, apele căruia spală terasamentul. În consecinţă, periodic, acolo este sistată circulaţia trenurilor, iar CFM este nevoită să caute bani pentru a restabili circulaţia.

În 2012, un audit al Curţii de Conturi a constatat o serie de încălcări la construcţia tronsonului de cale ferată. Controlorii au depistat că au fost incluse costuri neargumentate de 107 milioane de lei, iar cheltuielile exagerate au fost estimate la 67 de milioane de lei. Printre principalii beneficiarii ai construcţiei ar fi fost Oleg Voronin, feciorul ex-preşedintelui Republicii Moldova Vladimir Voronin, a cărui companie a efectuat o serie de lucrări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău