Produsele de panificație s-ar putea scumpi! Cum explică asta Ministrul Agriculturii

Ministrul Agriculturii, Viorel Gherciu, a admis că ne putem aştepta la noi majorări la produsele de panificaţie. A venit şi cu o explicaţie, în condiţiile în care, în prezent, recolta de grâu este cea mai bună din ultimii ani. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova, ediția din seara de luni, 5 octombrie curent, scrie Realitatea.md.

„Avem un an foarte bun la recolta de cereale şi cât nu ar părea de paradoxal, dar preţul a crescut. Explicaţia este următoarea: preţurile au crescut semnificativ la majoritatea împruturilor şi această creştere a preţurilor în lanţ, bineînţeles, până la urmă, are un impact asupra sinecostului de producere. Şi majorarea preţului la gazul natural, motorină, majorarea preţului la fertilizanţi, toate acestea duc, evident, şi la scumpirea în lanţ a produselor de panificaţie. Probabil (n.r. am putea asista la noi majorări), nu este exclus. Totul depinde care va fi evoluţia preţurilor la celelate imputuri sau tot ce stă la baza preţului de producere”, a spus Viorel Gherciu.

Prezent la aceeași emisiune, Vladimir Bolea, preşedintele comisiei parlamentare agricultură şi industrie alimentară, a spus că autorităţile examinează posibilitatea pentru a veni cu compensaţii pentru persoanele cu venituri modeste.

„Lucrăm foarte mult la identificarea măsurilor de diminuare a impactului negativ, când vorbim despre o ţară cum este R. Moldova, când avem o mulţime de oameni extraordinar de sărăciţi de 30 de ani de nefuncţionare a economiei, când avem un mediu de oameni de afaceri tot la fel de sărăciţi şi după un an pandemic şi un an de secetă, toată lumea este la pământ cu finanţele. Noi vom identifica şi suntem aproape pe ultima sută de metri de identificare a soluţiilor economice, vom veni cu ajutoare ţintite pentru persoanele vulnerabile, cum sunt pensionarii, familiile cu mulţi copii în cazul când se va majora preţurile la pâine vom veni; cu diferite programe de susţinere a agricultorilor atunci când vorbim de majorările excesive la motorină şi multe alte lucruri. Pentru că atunci când cineva câştigă foarte mult, dar câştigă exportatorii de grâu, au preţuri bune la export, competitive, cred că anul acesta îşi acoperă insuccesele care le-au avut ultimii 30 de ani la capitolul încasări, niciodată nu a fost 2270 – 260 de euro tona, mereu se vindea cu 3,20 lei, trei lei, era un preţ nesperat de mare pentru grâu şi atunci statul ar trebui să caseze mai mulţi bani din profitul care îl au ei, cu siguranţă, noi aceşti bani îi vom redistribui pentru păturile social-vulnerabile. În primul rând suntem interesaţi de familiile cu foarte mulţi copii, pensionarii cu veniturile mici, adică măsurile vor fi economice”, a menţionat Vladimir Bolea.

În ultimele săptămâni, majoritatea magazinelor din R. Moldova au afişat preţuri mai mari la unele produse de panificaţie. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în acest an Republica Moldova a înregistrat o recoltă record de grâu, de 1,5 milioane de tone, media la hectar fiind de 4,6 tone, cea mai mare din ultimii 30 de ani.

#produse de panificatie #ministrul agriculturii #majorare #preturi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După două decenii de exod masiv, Republica Moldova pare să fi atins „punctul de saturație” al migrației, susține economistul Veaceslav Ioniță, citând un sondaj CBX Research realizat pentru IDIS „Viitorul”. Cercetarea relevă că 74 % dintre moldovenii rămași în țară declară că nu au muncit niciodată peste hotare și nici nu plănuiesc să plece.

Potrivit sondajului, cei 74 % se împart în două categorii: 38 % „complet ancorați”, care exclud orice scenariu de emigrare, și 36 % care, deși ar avea o destinație preferată „în teorie”, aleg în mod conștient să rămână în Moldova. În cifre absolute, acest nucleu de stabilitate depășește 1,7 milioane de persoane din populația rezidentă actuală.

Ioniță afirmă că, odată cu reducerea intenției de plecare, politicile publice ar trebui să vireze de la strategia clasică de „repatriere a diasporei” spre mobilizarea resurselor umane interne. „Acești oameni reprezintă un capital social ignorat: sunt disponibili pentru formare profesională locală, investiții comunitare și inițiative antreprenoriale. Ei pot constitui baza unei noi economii locale, mai puțin vulnerabile la șocurile externe”, arată economistul.

Potrivit lui Ioniță, verticala oportunităților include: stimulente fiscale și granturi pentru afaceri de familie și start-up-uri rurale, programe de recalificare tehnică pentru industriile cu potențial (energie regenerabilă, agro-teh, servicii IT la distanță) și crearea de fonduri locale de garanție pentru micro-împrumuturi, destinate tocmai celor care nu au fluxuri de venit din migrație.

Tot economistul remarcă un „nou tip de patriotism economic”: „Pentru cei 74 %, munca în Moldova este o alegere asumată, nu doar o lipsă de alternativă. Ei pot deveni eroii redresării economice, dacă statul și mediul de afaceri le valorifică loialitatea”.

Datele oficiale indică circa 1,1 milioane de cetățeni moldoveni stabiliți peste hotare, ceea ce plasează Moldova pe primele locuri în Europa la raportul diasporă/populație. Cu toate acestea, CBX Research sugerează că intenția de plecare a scăzut semnificativ, mai ales la categoria 30–49 de ani. Fenomenul este atribuit „saturației migratorii” — efectul combinat al reducerii rezervorului de populație aptă de plecare și al creșterii costurilor adaptării în statele de destinație.

Apel la politici coordonateoniță recomandă Guvernului și autorităților locale să îmbine strategiile de diaspora cu planuri de dezvoltare axate pe comunitățile rămase: „Fără infrastructură rurală, servicii publice digitale și acces la finanțare, cei 74 % vor rămâne subutilizați. Din perspectiva sustenabilității fiscale, e mai ieftin să investești în oamenii rămași decât să-i aduci înapoi pe cei plecați”.

Analiza economistului concluzionează că redefinirea politicilor de piață a muncii, educației și antreprenoriatului în jurul „nucleului sedentare” ar putea transforma vulnerabilitatea demografică a Moldovei într-un avantaj competitiv bazat pe stabilitate și comunitate.