Săptămâna UE a programării: sute de elevi din Moldova și-au testat competențele digitale

Tinerii din Cahul, Taraclia, Leova și Cantemir au avut șansa să exploreze creativitatea digitală și programarea în cadrul săptămânii UE a programării – Code Week. Aceasta este o inițiativă populară, sprijinită de Comisia Europeană, care se organizează anual și care are scopul să stimuleze și să promoveze codificarea și competențele digitale. 4.2 milioane de persoane din peste 80 de țări din întreaga lume au participat anul trecut la Săptămâna UE a Programării. În Moldova, evenimentul s-a desfășurat în perioada 9-24 octombrie 2021, fiind organizat în cadrul proiectului EU4Moldova: Startup City Cahul, implementat de ATIC, cu asistența financiară a Uniunii Europene, în parteneriat cu Suedia.

„Maraton de scratch” în 12 școli din regiunea Cahul

Participanții la Săptămâna UE a programării din acest an au fost implicați în mai multe activități interactive. După ce au parcurs un program de formare, profesorii din 12 școli i-au învățat pe copiii din clasele primare să dezvolte conținut digital, precum jocuri, povești, animații, prin intermediul limbajului de programare Scratch.

Ecaterina Bujoreanu, profesoară care predă Scratch la IP Gimnaziul „Mihai Eminescu”, s. Crihana Veche, r. Cahul: „Inițial, aveam unele temeri să predau un curs Scratch elevilor de vârstă școlară mică. La prima întâlnire, le-am arătat un joc pe calculator, creat în limbajul Scratch și i-am întrebat ce ar dori să modifice la acel joc. Am modificat programul conform unei propuneri pe care am primit-o, apoi i-am întrebat dacă doresc să învețe cum să creeze și ei povești animate și jocuri. Răspunsul a fost cel așteptat. A urmat o lecție în cadrul căreia am lucrat toți cu același personaj, costum și decor, apoi fiecare s-a axat pe propriile idei și pe propriul proiect. Acum ne întâlnim în fiecare zi de luni și de vineri și, cu siguranță, cursul va dura mai mult de o lună, întrucât pasiunea elevilor pentru Scratch crește cu fiecare lecție predată.”

Instituțiile școlare implicate sunt conectate la proiectul „Tekwill în fiecare școală” – program de creștere a abilităților digitale prin intermediul orelor opționale, precum: Design grafic, Dezvoltare web, Proiectare și dezvoltare aplicații mobile, Programare algoritmi în C / C ++ sau Inteligență artificială.

Proiecte cu impact la hackatonul Code Week

Și elevii claselor gimnaziale au fost invitați să celebreze săptămâna UE a programării prin participarea la un hackaton, pentru a identifica soluții utile comunității, prin aplicarea cunoștințelor digitale. Ei au avut sarcina de a genera soluții pentru una dintre următoarele probleme:

Gestionarea deșeurilor, sortarea și reciclarea acestora
Poluarea apei, utilizarea apelor uzate
Schimbările climatice și încălzirea globală, poluarea aerului, defrișările.

Echipele create urmează a fi ghidate pe tot parcursul anului școlar de către o echipă de mentori, specialiști IT și specialiști în mediu, pentru a identifica cu o soluție digitală viabilă. Proiectele finale urmează a fi prezentate în luna mai a anului viitor, în fața unui juriu. Echipele câștigătoare vor primi premii pentru soluțiile creative și munca depusă.

Jānis Mažeiks, ambasadorul UE în Republica Moldova: „Agenda ambițioasă de transformare digitală, pe care s-au angajat să o realizeze atât UE, cât și Republica Moldova, necesită consolidarea competențelor digitale ale cetățenilor. Ne bucurăm că am facilitat participarea a peste 100 de elevi la „EU Code Week” din acest an – inițiativă din cadrul proiectului finanțat de UE „EU4Moldova: Startup City Cahul”. Acest lucru va contribui la un viitor mai bun pentru domeniul economic și cel al IT și va echipa tinerii pentru secolul XXI. Competențele în IT facilitează accesul la locuri de muncă mai bine plătite și un potențial mai mare de cooperare cu companiile europene”.

Adam Amberg, șeful Secției Cooperare pentru Dezvoltare, Ambasada Suediei: „Din partea Suediei, suntem încântați că veți putea utiliza cunoștințele și abilitățile voastre pentru un scop nobil, precum o schimbare pozitivă pentru mediul înconjurător. Suntem încrezuți că lucrul în echipă, în situații reale, vă va ajuta să obțineți încredere și să acumulați experiența necesară pentru a deveni acele persoane, care vor face diferența la nivel local. Acest lucru este important pentru noi toți. Astfel, din partea Suediei și a Delegației UE în Republica Moldova, vă încurajăm să deveniți principalii ambasadori ai mediului în regiunea de Sud și în toată Moldova. Abia așteptăm să aflăm despre soluțiile voastre tehnologice inovatoare în primăvara anului 2022. Până atunci, vă dorim mult succes!”

Ana Chirița, directoare proiecte strategice ATIC: „Capacitatea de a înțelege și a putea utiliza codurile semnificative este cu adevărat superputerea secolului 21. Cei care participă la Săptămâna UE a programării au o ocazie minunată de a dobândi competențe de programare și de a le îmbunătăți. Înțelegerea limbajelor de programare ajută la dezvoltarea gândirii, la identificarea de soluții creative, dezvoltă munca în echipă, competențe extrem de necesare pentru dezvoltarea elevilor. Ne bucurăm că Săptămâna Programării ne-a oferit posibilitatea să ghidăm elevii să înțeleagă că tehnologiile ne ajută să creăm lucruri frumoase, care să aducă bucurie celor din jur.”

Despre EU4Moldova: Startup City Cahul

„EU4Moldova: Startup City Cahul” este implementat în perioada 2020-2024 de ATIC, cu asistența financiară a Uniunii Europene în parteneriat cu Suedia. Inițiativa abordează dezvoltarea socio-economică durabilă a municipiului Cahul și a localităților învecinate, care completează acoperirea regională a asistenței pentru dezvoltare acordată de Uniunea Europeană Republicii Moldova. Proiectul sprijină în special dezvoltarea economică prin inovare, antreprenoriatul, ocuparea forței de muncă pentru întreprinderile mici și mijlocii din afara capitalei, precum și oferă oportunități de studio tinerilor, femeilor și fetelor în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM). Ca parte a proiectului, la Cahul va fi creat un centru regional de inovare și tehnologie – EU4Innovation Center – iar un grup larg de localnici vor deveni beneficiarii săi. Obiectivul centrului este de a avea un efect de stimulare în orașul Cahul și alte zone de dezvoltare din regiune.

#competente digitale #aderare UE #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.

#avarie #urgență #criză