G20 aprobă impozitarea companiilor multinaţionale cu minimum 15%

Liderii din G20 au aprobat acordul internaţional care se referă la taxarea companiilor multinaţionale cu minimum 15 la sută şi redistribuirea unei părţi a profiturilor începând din anul 2023.

Miniștrii de finanțe au fost deja de acord cu acest pland, dar aprobarea oficială de către șefii de stat pune o presiune suplimentară asupra dificilului drum de a transpune distinct în lege, în fiecare țară, a prevederilor acestui acord, potrivit The Washington Post, citat de forbes.ro.

Noua cotă minimă de impozitare de 15 la sută, susţinută deja de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), are ca scop inversarea tendinței care există de zeci de ani de subimpozitare a marilor corporații, o evoluție despre care experții spun că a privat guvernele de venituri ce ar putea fi folosite, de exemplu, pentru finanțarea programelor de cheltuieli sociale.

„Cerem grupului reunit OECD-G20 să dezvolte rapid reglementări şi instrumente multilaterale unitare, pentru a asigura că noile reguli vor intra în vigoare la nivel mondial începând din anul 2023”, se arată în proiectul Declaraţiei concluziilor summitului de la Roma, scrie Mediafax, care citează cotidianul La Repubblica.

Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) a anunţat, la 8 octombrie, un acord internaţional privind impozitarea companiilor multinaţionale cu 15 la sută şi redistribuirea unei părţi a profiturilor, începând din anul 2023. Acordul a fost susţinut deja de 136 de ţări şi jurisdicţii reprezentând peste 90 la sută din valoarea PIB-ului mondial.

„Noul sistem prevede şi realocarea a peste 125 de miliarde de dolari din profiturile celor mai mari şi mai profitabile companii multinaţionale în toate ţările din lume, astfel încât să se asigure că aceste firme achită contribuţii fiscale corecte oriunde desfăşoară activităţi şi generează profituri”, a precizat OECD.

#impozitare #subsidiare #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Republica Moldova discută mai multe opțiuni de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, inclusiv un acord care nu presupune alocări financiare, ci validarea reformelor asumate de Guvern.

Potrivit ministrului, există trei tipuri de acorduri posibile: unul cu finanțare directă, unul care asigură accesul la finanțare în caz de necesitate și un al treilea – fără finanțare – care vizează exclusiv angajamentele de reformă.

„Sursele de finanțare pentru investiții sunt, în mare parte, asigurate, în special prin Planul de creștere cu Uniunea Europeană. Acolo unde avem nevoie de împrumuturi pentru investiții, resursele sunt disponibile”, a spus Gavriliță.

Ministrul a explicat că discuțiile actuale țin mai degrabă de optimizarea finanțării interne și de reducerea costurilor acesteia, în timp ce tema reducerii deficitului bugetar rămâne un subiect separat. „Pentru investiții, sursele sunt clare. Provocarea este finanțarea internă și costul ei”, a subliniat el.

În acest context, Gavriliță a precizat că un acord cu FMI este necesar „cel puțin în cea mai simplă formă”, pentru a confirma responsabilitatea Guvernului față de agenda de reforme. „Un astfel de acord ar elimina orice dubii din partea partenerilor și ar consolida încrederea în angajamentele noastre”, a menționat ministrul.

Întrebat ce tip de acord ar putea fi semnat în 2026 și dacă un acord fără finanțare ar implica condiționalități mai dure, Gavriliță a spus că esența nu este nivelul condițiilor, ci reformele care trebuie realizate. „Important este să avem reforme pe care oricum trebuie să le facem”, a concluzionat ministrul Finanțelor.