UE susține digitalizarea afacerilor din mediul rural. Antreprenorii au fost informați despre utilizarea grantului

05 Nov. 2021, 15:02
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
05 Nov. 2021, 15:02 // Actual //  MD Bani

Cele 18 companii autohtone din mediul rural, selectate în cadrul ultimului Concurs de proiecte al Instrumentului de susținere privind digitalizarea ÎMM-urilor, au semnat online contractele de finanțare nerambursabilă. În cadrul unei sesiuni online, organizate astăzi, 5 noiembrie, de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), antreprenorii au fost informați despre prevederile contractuale și pașii necesari pentru valorificarea corectă și transparentă a Grantului în valoare de până la 200 mii lei fiecare.

La eveniment a fost prezent și Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, care a salutat deschiderea antreprenorilor pentru implementarea noilor tehnologii informaționale în procesul de digitalizare a afacerilor și a mulțumit Uniunii Europene pentru suportul acordat. Totodată, a dat asigurări că inițiativa va avea continuitate.  Noul Program privind  Transformarea Digitală a ÎMM, urmează să fie aprobat curând de către Guvern pentru a oferi șanse de digitalizare a afacerilor la cât mai multe companii.

„Dezvoltarea ecosistemului de inovare digitală și susținere a companiilor se înscrie în lista priorităților ministerului în domeniul IMM-urilor pentru a spori competitivitatea  și a încuraja spiritul inovator.  Mediul de afaceri va avea mai multe perspective odată cu digitalizarea proceselor de producție, cum ar fi fluxul de informații și cunoștințe, procesul de creare a produselor, facilitarea conexiunii  cu potențialii clienți și accesul la noi piețe de desfacere”, a precizat ministrul Gaibu.

Uniunea Europeană susține modernizarea și digitalizarea afacerilor din Republica Moldova, în special din mediul rural. Potrivit lui Boris Filipov, manager de proiecte, în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova IMM-urile sunt inima unei economii, și de nivelul lor de dezvoltare depinde economia unei țări.

„Întreprinderile mici și mijlocii sunt inima unei economii: cu cât nivelul de dezvoltare și prosperitate al IMM-urilor este mai înalt, cu atât economia țării este mai puternică. Digitalizarea afacerilor în mediul rural este o necesitate esențială în această perioadă de pandemie, când IMM-urile se confruntă cu o serie de probleme care pot afecta grav activitatea acestora. Uniunea Europeană susține transferul tehnologic și dezvoltarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova, pentru că împreună suntem mai puternici!„, a declarat Boris Filipov.

Așadar, digitalizarea proceselor economice de activitate a IMM-urilor va valorifica potențialul inovativ, inclusiv și facilitarea accesului lor pe piețele interne și externe.

„Companiile care folosesc tehnologiile informaționale în procesele de producție, dezvoltare și alte activități dețin controlul pe piață. Procesul de digitalizare poate aduce provocări noi pentru antreprenori, însă, acestea vor aduce mari beneficii pe termen lung prin dezvoltarea a noi produse și servicii, noi tehnologii și lanțuri de procese, noi modele de afaceri și o eficiență mai ridicată a producției”, a menționat Iulia Costin, director general ODIMM.

Printre antreprenorii care vor primi suport financiar se numără Nina Cazacu din satul Prăjila, raionul Florești. După mulți ani lucrați în străinătate, a revenit acasă și a deschis o afacere în domeniul agriculturii, și anume, cultivă legume. Cu ajutorul grantului european își propune să instaleze un sistem de monitorizare a terenurilor (GPS) care îi va permite să introducă și să colecteze date despre cantitățile de culturi cultivate, recoltă, starea pământurilor, asolamentul terenului.

„Datorită Instrumentului de susținere privind digitalizarea ÎMM-urilor vom reuși să instalăm acest soft pe care deja l-am identificat. Acesta ne va permite să monitorizăm performanțele terenurilor, și totodată, și pe cele ale companiei. Mai mult decât atât, sistemul ne va oferi și prognoza meteo pentru regiunea în care ne aflăm, iar, astfel, vom ști exact cum să programăm lucrările agricole”.

Antreprenoarea Doina Sîrghi din satul Grădiște, raionul Cimișlia cultivă grâu, orz, porumb.  Mai nou, a început să cultive și sorg (soriz), care  are o valoare nutritivă ridicată, asigurând 43% din doza zilnică de proteine și este bogat în minerale precum fierul, fosforul, potasiul, magneziul și manganul.  Cel mai important este că această cultură  nu conține gluten, fiind recomandat în dieta persoanelor care au intoleranță la gluten.

„Cu ajutorul acestui grant ne dorim să achiziționăm două navigatoare pentru tractoarele noastre care ne va oferi precizie maximă la toate lucrările mecanizate din câmp, începând de la însemânțare până la stropituri, fertilizări și recoltare. Un altă investiție digitală pe care ne-o dorim este o dronă, care ne va ajuta considerabil la minitorizarea terenurilor care necesită pază fizică, deasemnea, vom putea detecta câmpurile cu buruiene sau diferite boli, insecte ale plantelor”.

Despre Instrumentul de susținere privind digitalizarea ÎMM

Instrumentul de susținere privind digitalizarea ÎMM  a fost lansat în luna iunie 2020.  Timp de un 1 an și cinci luni, prin intermediul acestui mecanism de susținere,  peste 800 de antreprenori și-au evaluat nivelul de digitalizare a afacerilor, iar peste 600 au participat la sesiunile de instruire, dintre care 293 de companii au fost susținute financiar prin Granturi și Business Vouchere.

Pentru asigurarea unui acces continuu la resurse financiare și educaționale necesare pentru implementarea tehnologiilor digitale, Ministerul Economiei în colaborare cu ODIMM au dezvoltat Programul de Transformare Digitală a ÎMM, care urmează a fi aprobat de către Guvern până la sfârșitul anului 2021.

Instrumentul de susținere privind digitalizarea ÎMM  este finanțat din bugetul de stat, suplinit din fondurile Uniunii Europene și GIZ Moldova cu suportul financiar al Guvernului Germaniei, fiind implementat de către ODIMM în parteneriat cu GoOnline al Asociației COR, Programul Startup Moldova dezvoltat de proiectul TEKWILL, cu susținerea USAID, Suedia și UK aid.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.