Aspecte fiscale și facilități în cadrul întreprinderilor sociale

05 Nov. 2021, 18:15
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
05 Nov. 2021, 18:15 // Oameni şi Idei //  MD Bani

În cadrul unei ample companii de promovare a antreprenoriatului social în Republica Moldova, Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) din Republica Moldova a desfășurat an alt Webinar și Atelier de Lucru. Astăzi, s-a discutat despre „Aspecte fiscale și facilități în cadrul întreprinderilor sociale”.

Evenimentul de astăzi, 5 noiembrie 2021 a fost susținut de către Olga Sagan, contabilă cu experiență inclusiv în cadrul întreprinderilor sociale, a ONG-urilor.

Participanții au aflat că, statul acordă facilităţi fiscale pentru dezvoltarea antreprenoriatului social conform Codului fiscal, și anume:

  1. Întreprinderile sociale de inserție beneficiază de:
  2. a) consiliere gratuită din partea autorităților și instituțiilor publice la constituirea şi/sau la dezvoltarea afacerii;
  3. b) dreptul de participare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice, în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice;
  4. c) ajutor de stat prin intermediul programelor de stat aprobate cu respectarea legislației în domeniu.

  1. Întreprinderile sociale de inserţie pot beneficia de următoarele facilităţi din partea autorităţilor administraţiei publice locale:
  2. a) atribuirea unor spaţii şi/sau terenuri aflate în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor Legii nr. 436/2006 privind administraţia publică locală, în scopul desfăşurării activităţilor pentru care le-a fost atribuit statutul de întreprindere socială de inserție;
  3. b) sprijin în promovarea produselor realizate şi/sau furnizate, serviciilor prestate ori lucrărilor executate în cadrul comunității, precum şi în identificarea unor pieţe de desfacere pentru acestea;
  4. c) sprijin în promovarea turismului şi activităţilor conexe acestuia prin valorificarea patrimoniului istoric şi cultural local;
  5. d) alte facilităţi şi scutiri de taxe şi impozite, acordate de autorităţile administraţiei publice locale în condiţiile legii.”

Totodată, în cadrul Webinarului și Atelierului de lucru, a fost semnalat faptul că „în prezent legislația prevede anumite facilități fiscale și nonfiscale, care din păcate în realitate nu sunt implementate, pentru că nu au corespondent în legislația secundară de aplicare.”

„De exemplu, deși Legea nr. 845/1992 stipulează că statul acordă facilităţi fiscale pentru dezvoltarea antreprenoriatului social conform Codului fiscal, în Codul fiscal nu sunt prevăzute facilități speciale pentru ÎS și ÎSI. Aceste întreprinderi au același regim fiscal ca SRL-urile, fapt confirmat și în cadrul discuțiilor cu reprezentanții asociațiilor obștești.”, a exemplificat Olga Sagan.

Înregistrarea evenimentului:

Seria de evenimente de instruire dedicate promovării și dezvoltării Antreprenoriatului Social continuă. Agenda evenimentelor poate fi consultată AICI.

Anterior, au fost desfășurate evenimentele:

  • Webinar + Atelier de lucru: „Noțiuni generale privind antreprenoriatul social. Beneficii și oportunități”
  • Webinar + Atelier de lucru: „Aspecte legale și practice în obținerea statutului de întreprindere socială”
  • Webinar + Atelier de lucru: Procedura de obținere a subvenției pentru locurile de muncă pentru persoanele defavorizate
  • Webinar + Atelier de lucru: Aspecte contabile și raportarea financiară în cadrul întreprinderilor sociale

Pentru înregistrarea prealabilă la evenimentele desfășurate de Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii, persoanele interesate sunt invitate să completeze formularul:  https://forms.gle/s8xG2quRTw4zZFPC8

Persoanele înregistrate vor primi link-ul de acces la evenimentele desfășurate.

Campanie inițiată  și susținută de Proiectul transnațional Finance4SocialChange, cofinanțat din fondurile Uniunii Europene (FEDER, IPA, ENI). Scopul proiectului este promovarea impactului social și stimularea dezvoltării companiilor interesate de soluționarea problemelor comunitare. ODIMM este partener, alături de alte 19 instituții din 15 țări din regiunea Dunării.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.