Bursa de Valori Bucureşti a pierdut peste 7 miliarde de RON din capitalizare în ultima săptămână

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut 7,47 miliarde de RON din capitalizare, respectiv 3,3%, în această săptămână, iar valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat o creştere cu 130,56%, în comparaţie cu săptămâna anterioară.

Potrivit datelor publicate de BVB, capitalizarea bursieră a ajuns la 218,497 miliarde de RON în perioada 15 – 19 noiembrie 2021, de la 225,969 miliarde de RON consemnate în săptămâna 8 – 12 noiembrie 2021, informează Agerpres.

Tranzacţiile cu acţiuni au generat un rulaj de 578,561 milioane de RON în această săptămână, în creştere de la 250,933 milioane de RON, în perioada anterioară.

Luni, cea mai slabă zi de tranzacţionare la BVB

Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost miercuri, 17 noiembrie, când s-a înregistrat un rulaj de 393,899 milioane de RON, iar cea mai slabă zi, luni, 15 noiembrie, cu o valoare a tranzacţiilor de 42,991 milioane de RON.

Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti – BET – a închis săptămâna la 12.559,61 puncte.

Acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, generând tranzacţii de 47,964 milioane de RON şi o scădere de preţ cu 2,26%.

În topul tranzacţiilor se mai află titlurile Prebet, cu schimburi de 18,491 milioane RON (12,40%), urmate de acţiunile Medlife, cu tranzacţii de 15,252 milioane de RON (-8,30%).

Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Promateris (+34,13%), Prebet (+12,40%) şi Electroaparataj (+11,88%).

Indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti – BET – a închis săptămâna la 12.559,61 puncte.

Acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti, generând tranzacţii de 47,964 milioane de RON şi o scădere de preţ cu 2,26%.

În topul tranzacţiilor se mai află titlurile Prebet, cu schimburi de 18,491 milioane RON (12,40%), urmate de acţiunile Medlife, cu tranzacţii de 15,252 milioane de RON (-8,30%).

Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Promateris (+34,13%), Prebet (+12,40%) şi Electroaparataj (+11,88%).

#bursa de valori bucuresti #miliarde #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.