Cum justifică Gavrilița salariile „grase” ale judecătorilor constituționali: La vecini e de două ori mai mare

08 Dec. 2021, 16:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Dec. 2021, 16:56 // Actual //  bani.md

Noi suntem pentru majorarea salariilor pentru toți cetățenii, de aceea am recurs cu majorarea valorii de referință cu 100 de lei pentru toate categoriile. În ceea ce privește salariile judecătorilor de la Curtea Constituțională, este importat să avem instituții integre care asigură prosperitatea țării și mențin integritatea pe tot spectrul de instituții care fac justiție, a declarat premierul Natalia Gavrilița după ședința Guvernului

În condițiile în care salariilor judecătorilor Curților Constituționale din Ucraina și România au salarii de două ori mai mari, decizia de majorare a salariilor este justificată pentru a ne asigura că deciziile se iau în interesele țării și nu în interesul unor grupuri”, a punctat Gavrilița.

În opinia premierului, Curtea Constituțională este un organ de care depinde prosperitatea unei societăți. Iar numărul persoanelor de la CC este foarte mic și respectiv impactul va fi destul de mic. „Nu vom scăpa de corupție, dacă vom plăti salarii mici în speranța că vom avea oameni competenți și integri”, a menționat Gavrilița.

Potrivit politicii bugetar – fiscale, salariile judecătorilor CC urmează să crească la 82 de mii de lei față de 44,7 mii de lei cât sunt în prezent.

Deputații au majorat nivelul de salarizare de la 121 la 126 și, respectiv, a coeficientului de salarizare de la 12,29 la 13,65, valoarea de referință pentru calculul salariului  de la 2600 lei la 3000 lei și sporului specific de la 40% la 100%. Astfel, de la (2600×12,29×1,4)=44735,6 lei s-a ajuns la (3000×13,65×2)=81900 lei lunar.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.