Morcovul și biciul FMI. Boardul va discuta aprobarea programului de jumătate de miliard de dolari pentru Moldova

16 Dec. 2021, 11:25
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Dec. 2021, 11:25 // Actual //  bani.md

Boardul FMI se va convoca în ședință în data de 20 decembrie și va discuta aprobarea programului de finanțare de 564 mil. USD pentru Republica Moldova.

Textul Memorandumului cu FMI a noului program nu poate fi publicat până la aprobarea acestuia de către Consiliul Fondului la întrunirea, care va avea loc pe 20 decembrie”, a declarat premierul Natalia Gavrilița.

În luna octombrie premierul împreună cu reprezentantul de țară al FMI Rodgers Chawani au făcut publice aspectele la care a atras atenția misiunea FMI care s-a aflat în Republica Moldova.

Este vorba despre principalii indicatori care au stat la baza noului program cu FMI și despre principalele reforme cuprinse în acesta. „Ei au în vedere, în special, un deficit bugetar în 2022 la nivelul de 6% din PIB în 2022. Acest buget a fost deja aprobat în parametrii conveniți cu FMI”, a menționat Gavrilița.

Noul program FMI este axat pe combaterea corupției în diverse sectoare, reforma justiției, întreprinderea măsurilor și reformelor în domeniul securității energetice, introducerea reformelor în managementul întreprinderilor de stat și îmbunătățirea legislației fiscale, dar și menținerea politicii financiare, salariale și a sistemului de pensii.

Noul program FMI conține multe prevederi legate de buna guvernare și menținerea unui cadru economic sănătos în următorii ani.

Misiunea FMI și autoritățile moldovenești au ajuns la un acord la nivel de experți asupra unui program de reforme economice cu o durată de 40 de luni, în valoare de circa 564 milioane dolari, pe care FMI îl va susține timp de 3 ani.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.